A apărut prima structură sindicală din România destinată exclusiv celor care muncesc prin aplicații.  Blocul Național Sindical a lansat Sindicatul Lucrătorilor de pe Platforme Digitale (SLPD).

ÎN SINDICAT SE POT ÎNSCRIE ȘI CETĂȚENI STRĂINI

Cetățenii străini care lucrează în acest domeniu în România au fost victimele unor atacuri violente recente. Acestea au fost instigate și de politicieni extremiști, în special Dan Tanasă, deputat AUR de Brașov.
Astfel, ei se pot înscrie în cadrul noului sindicat pentru a putea fi apărați, dar și reprezentați.

„Pentru început, BNS a constituit un grup de inițiativă, care va fi transformat oficial în sindicat. Adeziunea poate fi completată online și trimisă la adresa: slpd@bns.ro. De asemenea, proiectul de statut al sindicatului este deja pregătit, acesta urmând să fie definitivat de Adunarea Generală de constituire a organizației”, au transmis, într-un comunicat, reprezentanții sindicatului, conform Pro TV.

OBIECTIVELE SLPD

BNS atrage atenția că lucrătorii din domeniu se confruntă cu o serie de lipsuri legislative.
În acest context, printre obiectivele SLPD se numără:
• apărarea membrilor în fața platformelor și intermediarilor;
• clarificarea statutului juridic al lucrătorilor pe platforme;
• propunerea de reglementări fiscale corecte;
• asigurarea accesului la sistemele de protecție socială (sănătate, pensii, șomaj, concedii medicale);
• demararea negocierilor colective la nivel de platformă;
• reprezentarea lucrătorilor ca partener social recunoscut în dialogul cu Guvernul României și ministerele sale;
• capacitatea de a negocia beneficii colective, precum pachete avantajoase de asigurări, acorduri cu lanțuri de benzinării etc.

Membrii sindicatului vor beneficia de reprezentare în relația cu platformele digitale și intermediarii, promovarea intereselor în dialogul social și instituțional. De asemenea, se vor bucura și de susținerea unor demersuri legislative corecte și echitabile, negocieri colective privind condițiile de muncă, precum și de apărare și sprijin în fața autorităților și angajatorilor.

CÂȚI ANGAJAȚI LUCREAZĂ PRIN INTERMEDIUL APLICAȚIILOR ÎN ROMÂNIA

În general, curierii nu sunt angajații platformelor, ci ai altor firme care încheie contracte de servicii de livrare a comenzilor primite prin aplicații.
În România, numărul societăților partenere pentru transport alternativ s-a dublat în ultimii doi ani: de la 9.257 în 2023 la peste 18.900 în 2025, potrivit BNS. Uber și Bolt au împreună peste 105.000 de șoferi activi. 
Deocamdată, nu există o estimare oficială a numărului de curieri care lucrează prin aplicații în România.
În 2024, platforma Tazz, înainte de a fi achiziționată de Wolt, avea, conform Libertatea, în jur de 10.000 de angajați. Cu un an înainte, Glovo anunța că are 6.500.
Numărul acestora a crescut și este evident în creștere.

SITUAȚIA ÎN ALTE STATE

În comunicatul BNS este subliniat faptul că, în multe țări din UE, situația lucrătorilor prin aplicații este mult mai bună. În Franța, aceștia beneficiază de venit minim garantat pe oră sau pe cursă. În Estonia, acești lucrători au acces la asigurări de sănătate, pensii, șomaj și concediu medical.

„România trebuie să transpună până în 2026 Directiva europeană 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pe platforme digitale, care obligă statele membre să stabilească corect statutul lucrătorilor și să le garanteze drepturile fundamentale.”

Conform Pro TV, pentru a sprijini statul în urmarea directivei europene, BNS va lansa pe 23 septembrie studiul intitulat „Munca pe platforme digitale – o perspectivă fiscală”. Acesta va include o analiză fiscală și juridică a muncii pe platforme, nota de fundamentare și proiectul de lege pentru transpunerea Directivei europene. De asemenea, studiul va include  și statistici și date relevante despre fenomenul muncii pe platforme în România.