Primăria Municipiului Brașov a pus în consultare publică Planul Urbanistic de Detaliu pentru viitorul ansamblu imobiliar de pe terenul fostei fabrici de încălțăminte Tino.
Proiectul prevede blocuri de șase etaje, care însumează 348 de apartamente. În zona unde va fi amenajat noul complex se produc deja blocaje în trafic. Mai mult, blocurile vor fi construite într-o zonă istorică de referință (ZIR) a orașului, unde majoritatea construcțiilor au un regim de înălțime mic.
Blocuri noi de șase etaje într-o zonă istorică
Noile blocuri vor fi construite pe strada Avram Iancu nr. 66, chiar pe locul fostei fabrici de încălțăminte Tino, desființată în 2023, conform Profit.ro. Proiectul aparține companiei Maroon Invest SRL, controlată de dezvoltatorul belgian Speedwell.
Potrivit memoriului PUD, blocurile vor avea o înălțime maximă la cornișă de 24,5 m și un regim de înălțime 2S+P+6E, adică șase etaje.
Pe lângă funcțiunile de locuire, aici va fi realizată și o clinică medicală, o sală de fitness, o spălătorie, un cabinet veterinar, mai multe spații comerciale, un restaurant, o cafenea și un after-school.
Suprafața totală care va fi construită va fi de 38.755 mp. De asemenea, zonele de spațiu verde vor reprezenta 20% din totalul suprafeței complexului.
Inițial, blocurile trebuiau să aibă maximum trei etaje
Există însă mai multe probleme legate de acest complex. Foștii proprietari ai fabricii au promis spre vânzare locația dezvoltatorului belgian în 2023. Ulterior, potrivit BZB, Planul Urbanistic de Detaliu pentru noul complex a trecut de mai multe ori prin analiza Comisiei Zonale de Protecție a Monumentelor Istorice din cadrul Direcției de Cultură. Mai mult, în 2024, comisia a impus dezvoltatorului ca fondul construit existent valoros să fie integrat în proiect și să nu fie demolat.
În cele din urmă, în iulie 2025, proiectul a primit aviz favorabil, dar cu o condiție: reconsiderarea regimului de înălțime propus, în sensul asigurării compatibilității de vecinătate pe str. Enupărului și str. Fabricii. „Accentele de înălțime maxim admise se vor concentra strict în zone din care să nu fie perceptibile vizual”, se precizează în raport.
Totuși, iată că PUD-ul care prevede blocuri de șase etaje a intrat în consultare.
Vezi această postare pe Instagram
Altă problemă pe care o ridică acest complex imobiliar este faptul că se află într-o zonă istorică dominată de construcții vechi (în general, case), cu un regim de înălțime de maximum un etaj.
Deși Planul Urbanistic General aprobă construcția de locuințe colective în ZIR12 (între Dealul Cetății și Bartolomeu, inclusiv strada Avram Iancu), regimul mare de înălțime va provoca un aspect neplăcut. Pe lângă acest aspect, un expert arhitect cu care ne-am consultat spune că înălțimea mare ridică și probleme de legalitate:
„Discrepanța este foarte mare legată de raportul de înălțime. În zonă sunt locuințe parter și parter+etaj. Nu știu dacă este permis. În legea veche zice că, dacă în zonă există un anumit regim de înălțime, nu poți să te înalți cu mai mult de două etaje peste. Și cumva e firesc să nu poți face P+6 într-o zonă unde clădirile au doar un etaj. Așa apar anomaliile.”
Acest aspect este confirmat și de Regulamentul General de Urbanism (HG nr. 525/1996). Potrivit articolului 31:
„autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea inaltimii medii a clădirilor invecinate şi a caracterului zonei, fără ca diferenţa de înălţime să depăşească cu mai mult de doua niveluri clădirile imediat invecinate.”
De asemenea și Planul Urbanistic Zonal al Brașovului confirmă această reglementare.
„ Autorizarea executarii constructiilor se poate face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si a caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile invecinate ”
Expertul ne-a spus și că înălțimea maximă la cornișă permite ca acoperișurile să fie mai înalte.
„Asta poate naște și acoperișuri cu coamă care pot ajunge până la aproape echivalentul a 8 niveluri, dacă împarți 24,5 la 3 m înălțime de etaj rezultă 8 niveluri supraterane, volumetric sau gabaritic spun, chiar dacă, să zicem, au înălțimi mai mari la parter…”
Demolări pe locul viitorului complex imobiliar. Foto: Georgiana Dogaru
Probleme legate de infrastructură
Există și probleme legate de infrastructură, în special de cea rutieră. Potrivit proiectului aflat în consultare publică, mașinile care vor intra sau ieși din complex vor avea o singură cale de acces: strada Avram Iancu. Zona este deja aglomerată la orele de vârf, astfel încât cel puțin încă 348 de mașini (câte locuri de parcare vor fi construite pentru blocuri) vor aglomera și mai tare zona.
„Se pune problema încărcării cu atâtea apartamente într-o zonă în care oricum se produc blocaje. Mi se pare că infrastructura stradală și utilitară nu poate duce încă un ansamblu acolo”, ne-a transmis expertul consultat.
Ce părere au localnicii
Jurnalista Brasovenii.ro, Georgiana Dogaru, s-a deplasat în zonă pentru a afla părerea localnicilor despre noul complex imobiliar. Unii oameni sunt de acord că vechile construcții nefolosite trebuie înlocuite, alții se opun construcției de blocuri și ar dori ca în loc să apară spații verzi.
„Eu cred că e bine să se facă blocuri decât să lase clădirile astea părăsite.”
„Nu știu ce să zic, dar peste tot se fac blocuri, nu mai avem loc de blocuri, mai bine să se facă un spațiu verde.”
„Dacă se fac de 6 etaje, sunt cam înalte, ar trebui să aibă o înălțime mai mică.”
Unele clădiri vechi vor rămâne în picioare
Dezvoltatorul a început deja demolările pe fosta platformă Tino. Totuși, potrivit PUG-ului, patru clădiri vor rămâne în picioare, conform recomandărilor din studiul istoric. Acestea sunt:
C12 – Fără a implica valențe arhitecturale deosebite, altele decât cele specifice locuințelor tradiționale din zonă și specifice perioadei (prima parte a sec. XIX), construcția conservă în stare medie structurile constructive din cărămidă, acoperișul din țigle ceramice, tâmplăriile tradiționale din lemn (atât exterioare, cât și interioare).
Clădirea C12. Sursă foto: Memoriu tehnic P.U.D/ brasovcity.ro
C19 – Fațada stradală conservă parțial fragmente de ancadramente de ferestre clasice și un blazon eclectic plasat în axul central al fațadei, elemente specifice arhitecturii clasicizante de sec. XIX. Învelitoarea din țigle ceramice în solzi ascuțiți, conservată în stare medie, este tipică zonei și pentru ansamblurile rezidențiale de la finele sec. XVIII – începutul sec. XIX. În lungul frontului stradal, acest tip de configurare arhitecturală ornamentată, cu un caracter evolutiv, apare ca atipică pentru specificul zonei și poate fi considerată ca având un plus de valoare convențională în raport cu vecinătățile imediate.
Clădirea C19 Complex imobiliar Avram Iancu. Sursă foto: Memoriu tehnic P.U.D/ brasovcity.ro
C53 – Pe harta istorică de la 1796, cea mai veche referință documentară, figurează o construcție corespunzătoare acestui lot și amprentei la sol a clădirii existente. Însă, cunoscând dinamica fondului construit de pe parcursul sec. XIX de pe teritoriul Brașovechiului și judecând după alcătuirea ansamblului arhitectural identificat pe teren, este considerată ca probabilă datarea majorității componentelor arhitecturale în prima parte a sec. XIX. Fără a implica valențe arhitecturale deosebite, altele decât cele specifice locuințelor tradiționale din zonă și specifice perioadei de sec. XIX, construcția conservă structurile constructive din cărămidă și acoperișul din țigle ceramice solzi.
Clădirea C53 Complex imobiliar Avram Iancu. Sursă foto: Memoriu tehnic P.U.D/ brasovcity.ro
C37 – Se apreciază ca fiind conservată marea majoritate a componentelor arhitecturale originale, structurale și nestructurale, inclusiv tâmplării și marea majoritate a instalațiilor industriale. Fără a fi considerate în mod special valoroase, detaliile arhitecturale, configurarea modulelor de fațadă și alcătuirea volumului în ansamblu transpun într-un mod coerent valorile estetice ale perioadei și ale programului arhitectural cu specific industrial.
Clădirea C37 Complex imobiliar Avram Iancu. Sursă foto: Memoriu tehnic P.U.D/ brasovcity.ro
C31 – PIVNIŢA – Starea de conservare a componentelor structurale este medie, fiind înregistrate degradări semnificative generate de infiltrarea apei de ploaie la nivelul planșeului (la corpul dinspre centrul perimetrului studiat) și a celei capilare din sol, la baza pereților structurali (ambele corpuri)” se arată despre aceste clădiri în memoriul tehnic.
Dezvoltatorul are în România câteva proiecte în București, Cluj, Timișoara și Râmnicu Vâlcea. Portofoliul companiei număra în 2025 aproximativ 150.000 mp de spații de birouri și retail, peste 6.000 de apartamente și 23.000 mp de spații industriale. Valoare totală a proiectelor era estimată la aproximativ 1,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate în 2025 de către dezvoltator. Compania a fost fondată de antreprenorii belgieni Didier Balcaen și Jan Demeyere. Dezvoltatorul demarează investiții și în Polonia.
