Românii ortodocși îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ilie, aducător de ploaie și făcător de minuni.
Peste 130.000 de români îi poartă numele.
Conform radiobrasovfm.ro, anul trecut erau peste 3.500 de brașoveni care purtau numele Ilie, Ilinca, Lică, Lia, Liana și alte nume derivate.
Proorocul Ilie, în carul cu roți de foc
Legenda spune că Sfântul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani înainte de Hristos, în regiunea Galaad, pe teritoriul Iordaniei de astăzi.
La nașterea sa, tatăl său ar fi văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc şi, dându-i numele Ilie, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi, conform news.ro.
În tradiţia populară, Sfântul Ilie este înfățișat mergând într-un car cu roți în flăcări și lovind diavolii cu biciul de foc.
Sfântul Ilie este aducător de ploaie, dar poate aduce și furtună
Conform credinței populare, Sfântul Ilie avea o fire foarte greu de stăpânit. Și-ar fi omorât părinții, apoi i-a cerut iertare lui Dumnezeu.
Ar fi primit în schimb carul și biciul de foc pentru a-i ucide și pe diavolii care îl stăpâneau, scrie news.ro
Tradiții și obiceiuri: Moșii de Sfântul Ilie și puterea naturii
Ziua Sfântului Ilie este marcată de obiceiuri și tradiții menite să asigure bunăstarea și să protejeze comunitatea.
De teamă să nu atragă grindina, oamenii se abțin de la muncile câmpului și evită să mănânce mere, crezând că ar putea influența mărimea bucăților de gheață.
În această zi sfântă, femeile merg la biserică pentru a da de pomană, aducând roade din gospodărie în amintirea celor morți.
Dimineața devreme, oamenii culeg plante de leac, în special busuioc, care sunt apoi uscate.
O parte din busuioc este dusă la biserică pentru a fi sfințită, iar cenușa rezultată din arderea busuiocului sfințit este folosită ulterior în scopuri terapeutice, demonstrând credința în proprietățile vindecătoare ale naturii, îmbinate cu binecuvântarea divină.
