Spitalul militar din Brașov se află printre proiectele de sănătate care au fost eliminate de pe lista investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ministerul Sănătății a tăiat oficial finanțarea pentru proiecte de peste 4 miliarde de lei, din cauza întârzierilor în implementare. Pentru Brașov, o posibilă salvare vine prin Fondul de Coeziune, dar cu noi termene și incertitudini.

Spitalul militar Brașov, scos de pe lista finanțării PNRR

Potrivit unui memorandum aprobat de Guvern, Ministerul Sănătății a renunțat la 142 de proiecte de infrastructură medicală. Acestea nu au avansat suficient pentru a fi realizate până în august 2026, termen limită impus de Comisia Europeană.

Printre acestea se numără și proiectul Spitalului Militar din Brașov, ce prevedea construcția unui pavilion nou de medicină operațională și politraumă în cazarma 646, scrie Digi24.r0.

Proiectul, gestionat de Ministerul Apărării Naționale, a fost eliminat din PNRR din cauza faptului că nu se ajunsese la stadiul de licitație.

Astfel, Brașovul ratează o finanțare europeană importantă, într-un context în care infrastructura medicală locală este deja sub presiune.

Doar 8 spitale vor mai fi construite cu bani din PNRR

Din cele 24 de spitale promise inițial prin PNRR, doar 8 au mai rămas pe lista proiectelor eligibile, conform unei reevaluări făcute de Ministerul Investițiilor și Comisiei Europene.

Brașovul nu se regăsește printre ele.

Spitalele care vor fi realizate până în 2026 sunt:

  • Spitalul de Urgență Cluj
  • Spitalul Craiova
  • Spitalul de Urgență Bistrița
  • Spitalul „Agrippa Ionescu” Balotești
  • Spitalul Județean Sibiu
  • Spitalul „Zerlendi” București
  • Spitalul de Inimă Târgu Mureș
  • Spitalul „Sf. Apostol Andrei” Constanța

O șansă pentru Brașov: Fondul de Coeziune

Deși a pierdut finanțarea din PNRR, spitalul militar din Brașov ar putea primi fonduri europene printr-un alt mecanism și anume Fondul de Coeziune.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că nouă proiecte strategice de sănătate vor fi mutate pe această linie de finanțare alternativă.

Brașovul se numără printre ele, alături de orașe precum Oradea, Pitești, Alba Iulia, Vaslui, Giurgiu, București și Timișoara.

„Și avem acum undă verde de a trece pe Coeziune proiecte strategice. Există program de sănătate pe Coeziune și vom prelua 9 spitale acolo.”, a declarat ministrul pentru Digi24.

Totuși, mutarea pe Fondul de Coeziune presupune reluarea unor proceduri administrative și, cel mai probabil, noi întârzieri.

Promisiuni vs realitate: de la 32 de spitale la doar 8

Din 2021 până acum, lista spitalelor promise prin PNRR a fost constant redusă: de la 32, la 24, apoi la 19, 12 și în final la doar 8 unități medicale noi.

Autoritățile vorbesc deschis despre promisiuni nerealiste și despre lipsa capacității administrative de a livra proiecte majore la timp.

„La noi energia de a-ți pune proiectul pe listă, de a semna un contract, a fost mult mai mare decât de a le și face. Au fost tot felul de cifre, de liste vehiculate”, a recunoscut ministrul Pîslaru.

Brașovul, în așteptare

Până la o eventuală finanțare prin Fondul de Coeziune, județul Brașov rămâne dependent de infrastructura medicală existentă, deja suprasolicitată.

Lipsa unui spital nou, fie el civil sau militar, întârzie modernizarea sistemului sanitar local și accesul pacienților la servicii medicale moderne.

Cu fondurile PNRR pierdute, singura soluție pe termen scurt rămâne urgentarea documentației pentru noile linii de finanțare și presiunea publică pentru ca proiectele eliminate să fie prioritizate în noile programe.