Până în august 2026, România va construi doar opt spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deși inițial erau promise 24.

Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Acesta a prezentat lista finală a proiectelor ce pot fi finalizate la termen, în urma unei reevaluări făcute împreună cu Comisia Europeană.

Spitalele care vor mai fi construite

În urma renegocierilor, din cele 24 de spitale promise inițial, doar 8 au rămas eligibile pentru finalizare până în august 2026.

Trei dintre acestea ar putea fi gata chiar până la începutul anului viitor, scrie Digi24.ro.

Lista completă a celor 8 spitale care rămân pe PNRR:

  • Spitalul de Urgență Cluj
  • Spitalul Craiova
  • Spitalul de Urgență Bistrița
  • Spitalul „Agripa Ionescu” Balotești
  • Spitalul Județean Sibiu
  • Spitalul „Zerlendi” București
  • Spitalul de Inimă Târgu Mureș
  • Spitalul „Sf. Apostol Andrei” Constanța

Ministrul Pîslaru a precizat că au existat numeroase promisiuni nerealiste în ultimii ani. Astfel, multe proiecte nu au avansat suficient pentru a putea fi susținute prin PNRR.

Brașovul nu e pe lista celor opt. Ce șanse mai are orașul

Deși nu se regăsește printre cele opt spitale care vor fi finanțate direct prin PNRR, Brașovul nu a fost exclus complet din planurile de investiții în sănătate.

Potrivit ministrului, un spital militar din Brașov se află pe lista celor 9 proiecte care vor fi finanțate printr-un alt mecanism și anume Fondul de Coeziune.

„Vestea cea mai importantă e că proiectele strategice vor putea fi preluate din PNRR pe Coeziune. Am fost la începutul săptămânii trecute la Bruxelles pentru a discuta cu vicepreședinții executivi. Și avem acum undă verde de a trece pe Coeziune proiecte strategice. Există program de sănătate pe Coeziune și vom prelua 9 spitale acolo.”, a declarat Dragoș Pîslaru pentru Digi24.

Alături de spitalul militar de la Brașov, mai sunt incluse în această listă proiecte din Oradea, Pitești, Alba Iulia, Vaslui, Giurgiu, București și Timișoara.

Promisiuni vs realitate

Începând cu 2021, cifrele vehiculate în legătură cu spitalele noi au tot variat: de la 32, la 24, apoi 19, 12 și în cele din urmă 8.

Această scădere reflectă nu doar problemele administrative, ci și dificultățile în implementarea efectivă a unor proiecte majore de infrastructură medicală în România.

„La noi energia de a-ți pune proiectul pe listă, de a semna un contract, a fost mult mai mare decât de a le și face. Au fost tot felul de cifre, de liste vehiculate”, a recunoscut ministrul.

Pentru Brașov, există o șansă reală de trecere la finanțarea prin fonduri de coeziune. Însă asta înseamnă proceduri noi, alte termene și, cel mai probabil, întârzieri.

Până atunci, județul rămâne dependent de infrastructura medicală existentă, care este deja supusă unei presiuni mari.