Un nou caz de manipulare digitală cu scop politic a devenit viral în mediul online, după ce o fotografie falsificată a Oanei Țoiu, ministru al Afacerilor Externe, a fost distribuită intens pe rețelele sociale.
Imaginea o prezintă pe demnitară într-o rochie roșie, într-un context neadecvat unei apariții oficiale. Potrivit unei postări publicate de USR Brașov, fotografia a fost preluată și răspândită de conturi asociate cu grupări rusofile.
„Așa arată disperarea. Când nu au argumente, manipulează. Cu Inteligența Artificială, cu tupeu, fără rușine”, au transmis reprezentanții formațiunii.
În realitate, imaginea originală o surprinde pe Oana Țoiu la Haga, în prima sa vizită oficială ca ministră de Externe.
Aceasta a avut loc în cadrul unei delegații în care au fost discutate teme precum:
- pacea în Ucraina
- sprijinul pentru Republica Moldova
- stabilitatea regiunii Mării Negre
„E un exemplu perfect de cum pot fi folosite imaginile trucate pentru manipulare politică și dezinformare! Și motivul pentru care trebuie să fim mai atenți decât oricând la ce credem din ce vedem pe Social Media.”, au adăugat reprezentanții USR Brașov.
Acesția îndeamnă utilizatorii să raporteze fotografia falsă atunci când le apare în feed.
Reacții în spațiul public
Jurnalistul Moise Guran a reacționat într-o postare dură pe Facebook. El critică ușurința cu care unii utilizatori au preluat imaginea fără a verifica sursa:
„Dacă ai crezut cumva că poza din stânga e reală și ai distribuit-o, nu este doar pentru că ești prost. Ești și rău. Ai vrut să fie reală, de aceea ți-a venit ușor să crezi că e reală. Bunul tău simț a fost extirpat, nu mai există. Poți fi păcălit că noaptea e zi și că ziua e noapte, sau că Rusia ne e prieten. Încă o dată, nu deepfake-ul e de vină, nu numai cunoștințele tale limitate sunt de vină. E vorba de esența ta, de ura ta, de incapacitatea ta. Devoalată. Acum ești prost, rău și foarte expus. Gol. Pe dinăuntru și pe dinafară.”
Un nou episod în valul de dezinformare digitală
Cazul Oanei Țoiu este cel mai recent exemplu al folosirii imaginilor generate prin inteligență artificială pentru discreditarea politicienilor și amplificarea narativelor de propagandă.
Astfel de falsuri vizuale, tot mai greu de identificat cu ochiul liber, pot influența opinia publică și pot fi utilizate ca arme în campanii de manipulare politică. Este recomandată verificarea surselor, raportarea conținutului fals și prudență în distribuirea imaginilor controversate pe rețelele sociale.
Cazul demonstrează, încă o dată, cât de vulnerabil poate fi spațiul public la dezinformarea vizuală și cum noile tehnologii pot fi folosite nu pentru informare, ci pentru manipulare.
