CEDO a dat câștig de cauză statului român privind salariile magistraților. Ar putea fi vorba despre un conflict de interese

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a dat câștig de cauză statului român în procesul privind plata eșalonată a restanțelor salariale ale magistraților.

Magistrații cer restanțe salariale de 300.000 de euro

Foști și actuali judecători au deschis mai multe procese împotriva statului la CEDO și reclamă că trebuie să recupereze 300.000 de euro, fiind restanțe salariale obținute în instanță, conform Digi24.

Plata restanțelor a fost eșalonată de stat.

Instituția europeană a stabilit că statul nu poate invoca lipsa fondurilor pentru a justifica neexecutarea unei datorii stabilite printr-o hotărâre judecătorească.

„Totuși, Curtea consideră că prezenta cauză privește circumstanțe excepționale și constrângeri economice și bugetare pe care autoritățile au trebuit să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă.

În acest context de criză economică acută și de durată și în ciuda resurselor financiare insuficiente, autoritățile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești, în paralel cu aplicarea unei politici de redresare pe termen lung a finanțelor publice și garantarea menținerii unor activități și servicii publice esențiale”, potrivit comunicatului transmis de CEDO.

CEDO crede că există un conflict de interese

CEDO mai consideră că instanțele par să își fi depășit rolul de interpretare și aplicare a legii. Din această cauză, există posibilitatea creări unui conflict de interese interinstituțional.

„Atunci când judecătorii naționali au fost chemați să se pronunțe asupra unor componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși, participarea lor la adoptarea unor astfel de decizii era susceptibilă să genereze un conflict de interese, interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor lor judiciare”, potrivit CEDO.

Instituția spune că judecătorul național nu se poate substitui autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare. Aceasta intră în competența puterilor executive și legislative.