CE TREBUIE SĂ ÎNVĂȚĂM LA O LUNĂ DUPĂ TRAGEDIA DE SUB TÂMPA. Exemple de bune practici din Bistrița și Canada

La o lună de la tragicul accident de sub Tâmpa, încă nu putem spune cu certitudine că avem toate răspunsurile. Cel mai important: Cum putem evita astfel de tragedii? O soluție pare să vină de la doar câteva sute de kilometri.

DEZBATERE PE TEMA ARBORILOR, DUPĂ TRAGEDIE

Subiectul a fost luat în discuție în cadrul dezbaterii publice „Arborii, un/în pericol” găzduite la Reduta de președintele interimar al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, Adrian Giurgiu, și de parlamentarul brașovean Allen Coliban, membru al comisiei.

Invitați la dezbatere au fost Alex Purcaru – primul arborist certificat din România, reprezentanți ai Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea, dar și peisagiști, reprezentanți ai Gărzii Forestiere Brașov și ai Universității Transilvania.

CE SE ÎNTÂMPLĂ LA BISTRIȚA

Cristian Țetcu, șeful direcției Infrastructură din primăria Bistrița, a vorbit despre cum orașul său s-a confruntat cu o problemă asemănătoare celei de la Brașov:

„În 2017 am avut și noi un astfel de incident. O mică furtună a dus la ruperea unei crengi dintr-un arbore și o persoană a fost accidentată mortal.  Nu am știut ce să facem din 2017 până în 2021-2022. În 2021-2022 am tras concluzia că trebuie să schimbăm lucrurile. Am strigat ajutor și am găsit specialiști în zona arboriștilor și peisagiștilor.”

În 2022, bistrițenii au înțeles diferențele dintre arborii care cresc în pădure și cei urbani, care au condiții diferite de trai. Primesc altfel lumina, fiind de multe ori înconjurați de clădiri, suferă din cauza poluării și se adaptează altfel pentru a se hidrata. De multe ori, rădăcinile copacilor din oraș străpung astfaltul de deasupra. 

Când au înțeles aceste lucruri, bistrițenii au decis achiziția unui tomograf arboricol. Cristian Țetcu a explicat pe scurt funcționarea acestui aparat.

Costă între 90 de mii și 100 de mii de lei fără TVA. Vorbim de un aparat care este dotat cu 16 senzori, care are inclusiv senzori de identificare și măsurare a rădăcinilor și soft aferent. Cu ajutorul lui găsim soluții pentru arborii considerați periculoși, fără a fi nevoie să-i tăiem”

Cu ajutorul softului care vine la pachet cu aparatul, experții din Bistrița au putut să constate din timp ce probleme pot avea arborii din oraș. Ba, mai mult, au găsit soluții pentru a nu-i tăia, dar a ține și oamenii în siguranță.

„Avem în Parcul Municipal un sistem de alarmă. În momentul în care avem probleme cu vremea, sună alarma și lumea pleacă.  Acolo avem un aliniament de castani care au suferit tăieri neconforme în ultimii 30 de ani și astăzi pot crea probleme”, mai spune Cristian Țetcu.

Din 2022, în Bistrița – oraș de munte cu mulți arbori, la fel ca Brașovul – nu au fost probleme provocate de copaci.

CE SE ÎNTÂMPLĂ PESTE OCEAN

Andreea Răducu-Lefter – Președinte al Asociației Peisagiștilor din România (filiala București), a lucrat ani de zile ca arborist în Canada. De acolo, a venit cu o expertiză pe care vrea  să o pună în aplicare și în România. Canada și SUA au început protecția arborilor urbani și ai zonelor forestiere din 1968. Au reușit, în 1972, să aplice legile la nivel național. Au început prin crearea unui registru verde:

„Vrem să inventariem arborii cu risc ridicat care pot produce anumite pagube și vor lovi anumite ținte. Registrul este primul pas pentru a identifica arborii cu risc real, apoi să mergem și să facem inventar de gradul I analiză vizuală sau analiză de grad II analiză de bază sau analiză de grad trei cu registrograf, cu tomograf cu load test pentru a defini dacă un arbore trebuie defrișat sau nu.”

În urma acestor registre verzi sunt concepute strategii privind speciile cu care se pot înlocui arborii defrișați. De asemenea, specialiștii gândesc cum va arăta vegetația peste 10 ani, ce specii vor fi mai adaptate la secetă și poluare.

La arborii urbani, Societatea Internațională de arboricultură recomandă ca tăierea să se facă doar în caz de punere în siguranță, în caz de tăiere a coroanei pentru a vedea sau a deschide diverse perspective sau pentru eliminarea anumitor ciuperci sau patogeni.

CE SE ÎNTÂMPLĂ LA BRAȘOV ÎN URMA TRAGEDIEI

În Brașov, imediat după tragedie, autoritățile au instituit o comisie care a trecut la marcarea copacilor periculoși. În total până acum au fost marcați peste 600 de arbori de pe Tâmpa și de sub Tâmpa, considerați a fi periculoși.

Mihai-Cristian Abutnăriţei, de la Garda Forestieră, a spus că zona de sub Tâmpa este împărțită în două: o parte administrată de Primăria Brașov, adică zona de la aleea de sus până la aleea de jos. A doua zonă este fondul forestier.

„Ce este în fondul forestier au fost identificați, marcați au fost făcute acte de punere în valoare, unii au fost tăiați, a început procedura, strict pe pădure. Pe domeniul public – aici este rolul comisiei, rolul institutului, rolul facultății: să analizăm fiecare arbore și să vedem ce putem face în primă fază: să îl toaletăm, sau este un pericol 100% și va fi eliminat”, explică Mihai-Cristian Abutnăriței director la Garda Forestieră Brașov.

Primăria a stabilit miercuri, în Consiliul Local, un parteneriat cu Universitatea Transilvania, Garda de mediu, Institutul de Cercetare în Silvicultură, Regia Kronstadt, Garda Forestieră și Agenția de Mediu. Această comisie își propune să identifice arborii care sunt un potențial pericol. Doar că din acest parteneriat lipsesc fix experții arboriști.

DE CE SUNT ARBORIȘTII IMPORTANȚI

Așa cum am văzut și în exemplul de la Bistriței, arboriștii sunt specializați în studiul fiecărui arbore. În timp ce perspectiva silvicultorilor este una mult mai largă,  nivelul întregii păduri și al ecosistemelor. Așadar, când vine vorba de arbori urbani, cu rol decorativ (și nu de păduri), este nevoie de expertiza arboriștilor, calificați în a observa fiecare copac în parte.

La Brașov, inginerii peisagiști au realizat în perioada 2021-2023 „strategia de infrastructură verde a municipiului brașov 2024-2043”.