Dependența de jocuri de noroc este o problemă reală în țara noastră, atât în rândul minorilor, cât și al adulților. Deși Guvernul a făcut anumiți pași, precum interzicerea sălilor de jocuri în localitățile cu puțini locuitori, încă mai sunt multe lucruri de făcut.
În așteptarea unei legi care să restricționeze prezența acestora în anumite locuri, privim în continuare neputincioși cum copiii sunt influențați negativ de existența sălilor de jocuri în apropierea unităților de învățământ.
Între timp, Guvernul României a publicat proiectul de lege prin care consiliile locale primesc autoritatea de a decide asupra funcționării sălilor de jocuri de noroc pe teritoriul lor.
Anul trecut, Brașovul se afla pe locul cinci în topul orașelor în funcție de numărul de săli de jocuri de noroc.
CONSILIUL LOCAL AR PUTEA DECIDE UNDE VOR FI AMPLASATE CAZINOURILE
Potrivit Libertatea, Guvernul României a publicat proiectul de lege prin care consiliile locale primesc autoritatea de a decide asupra funcționării sălilor de jocuri de noroc pe teritoriul lor.
Proiectul prevede ca operatorii economici să obțină autorizații anuale de funcționare, eliberate de autoritățile locale, după expirarea licențelor emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
Deocamdată, doar primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, a declarat public că va interzice toate sălile de jocuri din oraș.
Propunerea legislativă vine după ce, în 2024, o lege a interzis cazinourile și jocurile de noroc în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori.
Dacă legea va fi adoptată, rămâne de văzut ce se va întâmpla la Brașov.
Anul trecut, Brașovul se afla pe locul cinci în clasamentul național al jocurilor de noroc, cu 75 de unități active, ceea ce înseamnă o agenție la aproximativ 3.100 de locuitori, conform Radio România.De asemenea, după cum am arătat și noi într-un articol anterior în orașul nostru până și în autobuze apar reclame la jocuri de noroc.
JOCURI DE NOROC LÂNGĂ ȘCOLI, O INFLUENȚĂ NEGATIVĂ ASUPRA COPIILOR
În Brașov există mai multe locații în care cazinourile și sălile de jocuri de noroc se află în apropierea unităților de învățământ. Deși proiectul de lege care prevede interzicerea acestor unități la mai puțin de 300 de metri de școli și licee nu a fost încă adoptat de Parlament, acest lucru nu înseamnă că prezența lor este justificată.
Un exemplu se regăsește în apropierea Școlii private PREMS. La aproximativ 50 de metri de aceasta se află un cazinou situat pe strada 13 Septembrie. Nu este singurul caz de acest fel. Pe Calea București, la aproximativ 250 de metri de Colegiul de Științe „Grigore Antipa”, se află un alt cazinou.
Vezi această postare pe Instagram
Problemele nu sunt reprezentate doar de cazinouri, ci și de barurile și cafenelele care au în incinta lor jocuri de noroc și în care tinerii pot intra.
Vă puteți imagina ce exemplu primesc copiii care ies de la școală și trebuie să treacă zilnic pe lângă astfel de locații.
Conform studiului „Betting on a Better Future”, realizat de Centrul de Studii în Idei Politice de către Dr. Vlad Bujdei-Tebeica, Dr. Bogdan Florian și expertul în analiză economică Cristian Bololoi, 22,4% dintre liceenii din România au declarat că au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc.
Acest lucru înseamnă că aproape 1 din 4 adolescenți este deja implicat într-un comportament cu potențial adictiv înainte de împlinirea vârstei majoratului. Principalele cauze sunt accesibilitatea, inclusiv prezența acestor locații în apropierea școlilor, dar și publicitatea atractivă pentru jocurile de noroc.
DEPENDENȚA DE JOCURI DE NOROC, UN FENOMEN GRAV ÎN ROMÂNIA
Potrivit jurnaliștilor ProTV, în luna februarie, peste 100.000 de români sunt clienți frecvenți ai sălilor de jocuri de noroc și ai cazinourilor. Conform datelor furnizate de reprezentanții industriei, numărul acestora este însă mult mai mare.
Astfel, industria crește, iar oamenii dependenți investesc tot mai mulți bani în ea. Jocurile de noroc au distrus zeci de familii și au decimat vieți.
Dependența de jocuri de noroc este o boală, lucru confirmat de medicii psihiatri.
ProTV scrie că, în România, industria jocurilor de noroc reprezintă în prezent o afacere cu peste 45.000 de angajați. Potrivit ROMSLOT, numărul acestora a crescut semnificativ față de 2012, când industria avea doar 17.000 de angajați, un semn clar că domeniul prosperă.
Salariile celor care lucrează în cazinouri și săli de jocuri de noroc se ridică anual la 257 de milioane de euro. Taxele și impozitele plătite de patronii din această industrie către stat au ajuns la 894 de milioane de euro în 2020.
Există totuși și vești bune. Conform sursei citate, numărul celor care cer să fie excluși din sălile de jocuri este în creștere. În a doua jumătate a anului 2024, aproape 12.000 de persoane au solicitat autoexcluderea, față de doar 2.500 anterior. De asemenea, tot mai mulți oameni caută să scape de dependența de jocuri de noroc prin terapie.31% dintre tinerii de 18-24 de ani cer terapie pentru dependența de jocuri de noroc. Foarte multe cereri vin și de la brașoveni.
14 DIN 100 DE COPII RECUNOSC CĂ AU JUCAT JOCURI DE NOROC
Unul dintre studiile sumbre, despre care am vorbit și noi anul trecut, este cel realizat de Salvați Copiii, privind dependența de jocuri de noroc în rândul copiilor.
Foarte mulți tineri încep să joace de la vârste foarte fragede. În primă fază, de multe ori, potrivit Radio România, aceștia încep cu jocuri pe telefon care imită astfel de activități. Ulterior, ajung să joace pe bani la „păcănele”, iar astfel se instalează dependența.
Conform studiului realizat de Salvați Copiii, 14% dintre copiii cu vârste între 10 și 17 ani admit că au jucat jocuri de noroc pe bani. De asemenea, 7 din 10 copii spun că au văzut publicitate stradală la jocuri de noroc.
Aceste lucruri se întâmplă în ciuda faptului că legea interzice accesul persoanelor sub 18 ani la astfel de activități.
Cei mai expuși sunt băieții. Studiul arată că 22% dintre băieți au jucat pe bani, față de doar 9% dintre fete. Totodată, tinerii din mediul rural par a fi mai predispuși către astfel de activități decât cei din mediul urban.
