După ce primul pachet fiscal anunțat de Ilie Bolojan a adus majorarea TVA, șeful Guvernului a luat acum în vizor sectorul de stat și chiar și domeniul sănătății, unde s-ar risipi mulți bani.

Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, mai suple și plătite mai puțin

Primele pe lista premierului au fost acum conducerile companiilor de stat. Indicatorii de performanță vor fi schimbați, iar directorii se vor angaja că reduc pierderile. Premierul anunță chiar că este posibil ca unele societăți cu statul acționar principal să fie închise dacă au pierderi ani la rând. Activele statului trebuie administrate mai bine, spune șeful guvernului.

„Mă gândesc, de exemplu, la CFR, la societățile care beneficiază de subvenții sau Metrorex. În fiecare an, statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători, din total cifră de afaceri, are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii. În Europa, de exemplu, pragul de subvenționare este în medie între 30 și 60%. În Marea Britanie, toate trenurile funcționează fără subvenții, iar în România companiile private, care sunt subvenționate după niște criterii asemănătoare cu cele ale CFR, realizează profit, iar noi suntem în situația în care cu 80% subvenție de-abia suntem pe zero. ”, spune Ilie Bolojan.

Sănătatea e mai bună decât toate, dacă nu risipește banii

„De ce avem această risipă în zona de sănătate?,” se întreabă Ilie Bolojan. „Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legat în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări în cea mai mare parte dedicate cheltuielilor de personal şi atunci nimeni n-are interesul să facă economii corecte sau să facă performanţă pentru că n-are de ce.”, afirmă priemierul României.

Ilie Bolojan spune că, în 2021, Casa națională de Asigurări de Sănătate cheltuia 49 de milaide de lei, iar în 2025 a ajuns la 77 de miliarde. Iar medicamentele primesc de la buget sume importante.

„Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. De ce? Suntem… în primul rând că nu controlăm aici aproape nimic, numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe și cred că suntem una din puținele țări în care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decât a celor generice, care rezolvă, pentru 90% din boli, exact în același fel partea de tratament. ”, consideră Ilie Bolojan.

Datornicii nu vor mai primi bani de la fucționarii publici

Pe lista premierului au ajuns și funcționarii din administrațiile publice. Bolojan le cere să fie eficienți și să nu mai permită datornicilor să primească la rândul lor bani de la stat:

„E nevoie să le creștem capacitatea administrativă. Ce înseamnă asta? Trebuie să își poată încasa impozitele. Ai datorii, nu mai beneficiezi de drepturi pe care tot statul ți le dă până nu-ți achiți datoriile. Deci nu poți să primești bani de la stat până datoriile pe care le ai nu ți le-ai achitat”, declară Ilie Bolojan.

Pensiile speciale ale magistraților, judecate cu asprime de Ilie Bolojan. Pensii de 80% din salariul net, nu din brut, spune premierul

Premierul consideră că, la 48 ani, pensionarea magistraților nu mai poate fi susținută. Cât a fost la Cotroceni în funcția de președinte, Ilie Bolojan a semnat pensionările magistraților. Iar 90% dintre ei se pensionau la 48 de ani. O singură judecătoare a stat până la 60 de ani în tribunal, iar Bolojan vrea să o caute:

„Mi-am propus – n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”, a spus Ilie Bolojan la Palatul Victoria.

Nu numai vârsta de pensionare e o problemă, ci și modul în care se calculează pensia:

„Pensia este 80% din salariu brut, rețineți, brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Acum, ce înseamnă un salariu brut? Înseamnă în general cam un salariu net plus cât? 40-50%. Înseamnă că 80% dintr-un salariu brut e mai mare decât ultimul salariu net. Deci acea virgulă, dar nu mai mare decât ultimul salariu, înseamnă că, de fapt, pensia este cât ultimul salariu. Traduc asta. Mai există undeva, într-un sistem de tip public, ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred că mai există undeva așa ceva. Și cred că o formulare corectă și cinstită este 80% din salariu net ”, consideră premierul.

O veste pentru toți cei care au locuințe: impozitarea lor la valoarea de piață

Impozitul pe proprietate va intra în vigoare peste 6 luni, în 2026. Premierul spune că va discuta cu autoritățile locale pentru ca impozitul să fie aplicat în funcție de prețul caselor și al apartamentelor pe piața liberă. Această schimbare ar putea aduce creșteri semnificative ale impozitelor, mai ales în orașele mari. Dar nici aici nu va fi la fel pentru toată lumea. Cei care locuiesc în zone bune vor plăti mai mult:

”Pentru un imobil din București ar trebui să se plătească un impozit puțin mai mare decât unul dintr-un alt oraș reședință de județ, în acea reședință de județ puțin mai mare decât a unui orășel mai mic și, bineînțeles, acolo puțin mai mare decât dintr-o comună. Deci, trebuie să reflecte această valoare de piață”, afirmă prim-ministrul.

Impozitarea la valoarea de piață a fost votată de Parlamentul României încă din 2022, dar intrarea în vigoare a prevederilor legii s-a tot amânat din considerente electorale.