Legea privind guvernanța companiilor de stat, asumată de Guvernul Bolojan în Parlament, riscă să fie modificată din nou.

Comisia Europeană a transmis observații încă dinaintea asumării, însă acestea nu au fost preluate integral în forma finală a legii.

Recomandările Comisiei, ignorate parțial

Legea prin care Guvernul a redus numărul membrilor din consiliile de administrație (CA) ale companiilor de stat și a diminuat indemnizațiile a fost asumată în Parlament și se află în prezent la Curtea Constituțională. Însă, indiferent de decizia CCR, actul normativ va trebui modificat.

Motivul? Comisia Europeană a transmis Guvernului o listă de cerințe clare privind reforma din companiile publice, dar o parte dintre acestea nu au fost incluse în proiectul legislativ, scrie Libertatea.ro.

Este vorba despre aspecte esențiale precum:

  • proceduri transparente pentru numirea membrilor CA
  • garantarea reprezentării acționarilor minoritari
  • întărirea rolului AMEPIP (Autoritatea pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice) în selecția membrilor

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a confirmat că observațiile Comisiei au fost preluate doar parțial. Pentru cele ignorate, Guvernul a trimis justificări și explicații suplimentare. Răspunsul oficial al Comisiei este încă așteptat.

Legea nu se aplică retroactiv.  Reprezentanții numiți politic rămân în funcții

Un alt punct criticat este faptul că legea nu se aplică retroactiv. Reformele vizează doar viitoarele numiri, astfel încât administratorii deja instalați în marile companii de stat rămân pe poziții.

Proiectul a fost contestat dur de USR, care a acuzat faptul că, deși legea promite reforme, în practică nu schimbă nimic. În companiile-cheie din Energie și Transporturi au fost deja numiți reprezentanți agreați de PSD și PNL, iar cele două partide nu doresc reluarea procedurilor, scrie Libertatea.ro.

Comisia Europeană a semnalat deja probleme grave în aceste domenii: conflicte de interese, lipsa independenței membrilor CA față de comisiile de selecție, dar și remunerații stabilite netransparent, de către propriii membri.

Jaloane PNRR, blocate. Comisia a dat undă verde doar parțial

Reforma companiilor de stat este parte a jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit MIPE, doar unul dintre ele a fost considerat îndeplinit de Comisia Europeană. Acesta este Jalonul 439, privind intrarea în vigoare a legislației, scrie libertatea.ro.

Celelalte trei (numiri în CA-uri, guvernanță în Energie și Transporturi, operaționalizarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice – AMEPIP) sunt blocate din cauza aplicării parțiale.

Comisia și OCDE au insistat constant ca selecția membrilor în consiliile de administrație să fie făcută în mod transparent și meritocratic. În noiembrie 2024, Bruxelles-ul a transmis o scrisoare severă privind neregulile din sectorul energetic și cel al transporturilor, acuzând politizarea procesului.

În prezent, Secretariatul General al Guvernului (SGG) susține că revocarea mandatelor deja acordate nu poate fi făcută decât dacă există o decizie de anulare emisă de AMEPIP sau de o instanță judecătorească.

Practic, administrtorii numiți politic rămân în funcții, iar Guvernul susține că modificările legii nu pot fi aplicate retroactiv.

Salarii uriașe și numiri controversate

Au ieșit la iveală și cazuri de salarii uriașe în companiile de stat. Directorii din Hidroelectrica, Nuclearelectrica, SAPE, Transelectrica sau CFR Infrastructură încasează lunar sume între 14.000 și 24.000 de euro.

Unii dintre ei sunt urmăriți penal, alții sunt numiți politic și nu au experiență în domeniu. Exemplele variază de la directori cu trecut în restaurante sau firme de asigurări, până la protejați ai liderilor politici, potrivit Libertatea.ro.

În unele cazuri, conducerea companiilor a fost menținută chiar și după scandaluri publice, cum a fost cazul Salrom, unde au avut loc petreceri de zeci de mii de euro în plin dezastru la Salina Praid.

Reforma companiilor de stat este, deocamdată, una de fațadă. Legea asumată de Guvern ignoră parțial cerințele Comisiei Europene și permite menținerea sistemului actual, dominat de interese politice.

Bruxelles-ul așteaptă corecturi, iar fără ele, jaloanele PNRR rămân blocate.