Marți, în Piața Tricolorului a fost sărbătorită ziua Imnului Național al României.

Nu a fost nici cald, nici frig. Dar nici lume multă.

Câteva zeci de brașoveni au simțit nevoia să participe la eveniment. Și multe oficialități de la prefectură, consiliul județean, primărie, Garnizoana Brașov și militari în rezervă sau în retragere. Inclusiv primarul și subprefectul.

Pentru brașoveni, ziua imnului este altfel decât pentru restul țării.  Noi  știm că aici, în Brașov au fost scrise versurile acestuia de către brașoveanul Andrei Mureșeanu. Și că aici s-a cântat pentru prima dată imnul.

Iar poziția Brașovului în istoria imnului este nelipsită de controverse.

CUM A FOST LA CEREMONIE

O ceremonie religioasă scurtă, dar cuprinzătoare, a deschis evenimentul.

Apoi, a fost primită oficial doamna Subprefect al Județului, Izabella-Agnes Ambrus. Care a ținut discursul.

După aceea, imnul însuși a avut momentul său. Punctul culminant al evenimentului – intonarea Imnului nostru Național „Deșteaptă-te Române” de către fanfară.

Defilarea Brigăzii 2 Vânători de Munte, Academiei Forțelor Aeriene Henri Coandă, Inspectoratului de Jandarmi Județean și Inspectoratului pentru Situații de Urgență a închis festivitatea din Piața Tricolorului.

Publicul, numai ochi și urechi.

CONTROVERSATA ISTORIE A IMNULUI NAȚIONAL

În spatele ideii versurilor imnului, spun istoricii, s-ar afla o întâlnire din grădina părintelui  Bonifatie Pitiș după cum relatează profesorul  Vasile Oltean, fost director al Muzeului „Prima Școală Românească” din Șchei. O întâlnire „de cireașă”, adică la ceva răcoritor în grădină.

La această întâlnire, care a avut loc în timpul Revoluției Pașoptiste și la care au luat parte revoluționari din Blaj, Gheorghe Ucenescu ar fi interpretat melodia „Din Sânul Maicii Mele”.

Impresionat, Andrei Mureșeanu  i-a spus că va face niște versuri .Astfel, a scris, într-o singură noapte, poezia „Un răsunet”. Versurile acestei poezii au devenit versurile Imnului Național. Conform, profesorului Vasile Oltean, Gheorghe Ucenescu ar fi interpretat duminica următoare versurile acestei melodii.

Poetul și revoluționarul Andrei Mureșeanu a scris și a publicat în numărul din 21 iunie 1848,  al Revistei „Foaie pentru Inimă, Minte și Literatură”, supliment al Gazetei de Transilvania, poezia „Un Răsunet”.

Din această poveste reiese că imnul a fost scris și cântat prima oară la Brașov în timpul Revoluției Pașoptiste.
Dar dacă aceste fapte se întâmplau la începutul verii, de ce 29 iulie este Ziua Imnului?

Se pare că, în ziua de 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituții, proclamată de revoluționari,  un grup de tineri conduși de compozitorul și poetul Anton Pann ar fi cântat pentru prima oară într-un cadru oficial imnul Revoluției, „Deșteaptă-te Române” pe versurile poeziei lui Andrei Mureșeanu.

Acest eveniment a fost consemnat în Raportul nr. 10 al comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu. Acesta informa ministrul Trebilor din Lăuntru al Ţărilor Româneşti de evenimentul cântării acestui imn.

Vasile Oltean, declara în 2021, pentru publicația „Adevărul”, faptul că este imposibil ca Anton Pann să fi cântat actualul imn la Râmnicu Vâlcea, deoarece, Anton Pann ar fi auzit-o abia peste doi ani (1850) de la Gheorghe Ucenescu, când a venit la Brașov.

RESTUL E ISTORIE…

Imnul „Deșteaptă-te Române” a însoțit românii în cele mai grele dar și triumfătoare momente din istoria noastră.

A fost cântat de ostași în timpul Războiului de Independență din 1877, s-a auzit în timpul bătăliilor din Primul Război Mondial.

Prima înregistrare a melodiei a fost realizată pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. În 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București, reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat prima înregistrare instrumentală.

În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta de cor.

Imnul a făcut ecouri până în Uniunea Sovietică, unde ostașii români îl interpretau în marșuri, în timp ce în țară a fost interpretat și în timpul Loviturii de Stat de la 23 august 1944, când Regele Mihai I l-a înlăturat de la conducerea țării pe Mareșalul Ion Antonescu.

Imnul a fost interzis de comuniști după preluarea puterii. Cu toate acestea românii nu l-au uitat, dovadă că în Brașov, la 15 Noiembrie 1987, acesta răsuna din nou exact în 1848. Imnul a devenit și un simbol al Revoluției de la 1989.

De menționat este importanța acestei melodii și peste Prut. „Deșteaptă-te Române” a fost imnul Republicii Democrate Moldovenești din 1917 până la unirea sa cu România din 1918, dar și a statului modern Republica Moldova din 1991 până în 1994.

CE SPUN AUTORITĂȚILE DESPRE CONTROVERSA IMNULUI

În discursul său din cadrul ceremoniei, Izabella-Agnes AMBRUS Subprefectul Județului Brașov, a menționat faptul că

„Se cuvine să reamintim  un fapt pe care noi, brașovenii îl revendicăm și suntem mândri.  Fapt bazat pe documente  și cercetări istorice, în deosebi ale părintelui profesor Vasile Oltean, căruia i se cuvine să-i mulțumim, iar aceasta arată că Brașovul este orașul imnului nostru național”

Am întrebat-o după discurs ce știe despre această controversă a locului în care a fost pentru prima dată interpretat imnul.

„Din păcate nu am cunoștință despre acest fapt, noi brașovenii suntem mândri că autorul imnului Andrei Mureșeanu este brașovean de-al nostru.”

CE SPUN BRAȘOVENII?

Am discutat și cu câțiva oameni care au venit să vadă ceremonia.  Niciunul nu știa despre această controversă, dar  majoritatea par convinși că la Brașov s-ar fi interpretat pentru prima oară „Deșteaptă-te Române”.

„Din ce știu, la Brașov a fost cântat pentru prima oară și este o mândrie”, a declarat un domn care a fost prezent la ceremonie. 

„Nu știu unde s-a cântat prima oară dar dacă s-a cântat aici este o mândrie pentru brașoveni”, ne-a spus o doamnă.

„Deșteaptă-te Române”, a devenit imul României  în 1990, înlocuind vechiul imn adaptat de comuniști „Trei culori” care a fost imnul României începând cu 1977.

Cu prilejul, Zilei Imnului Național, la Centrul Cultural Reduta va avea loc concertul „Cântec din Inima Țării”. Intrarea este liberă.