Femeile și fetele din Europa sunt tot mai des victime ale violenței online, de la amenințări și hărțuire până la urmărire digitală și umilire publică, arată un raport prezentat de Euronews.
Mesajele de ură, distribuirea de imagini intime fără consimțământ și clipurile false generate cu inteligență artificială afectează în special adolescentele, jurnalistele, activistele și femeile vizibile în spațiul public.
Fenomenul este amplificat de algoritmi și noile tehnologii, iar autoritățile întâmpină dificultăți în identificarea și sancționarea agresorilor, potrivit Digi24.ro.
Conform unui raport Security Hero, peste 90% dintre videoclipurile deepfake existente online au caracter pornografic. Femeile sunt aproape exclusiv vizate.
La nivel european, cele mai frecvente forme de violență digitală raportate sunt cyberstalkingul, supravegherea și utilizarea de spyware, arată datele Women Against Violence Europe (WAVE), o rețea de peste 180 de ONG-uri.
„Violența comisă online este adesea mai greu de recunoscut, dovedit și sancționat, lăsând multe femei și fete expuse riscurilor, fără o protecție adecvată”, se arată în raport.
Datele indică o creștere accentuată a fenomenului. În Grecia, în 2023, femeile au reprezentat 55,3% dintre victimele amenințărilor online și 69,6% dintre cazurile de cyberstalking. Iar 57% dintre statele europene au raportat o creștere a abuzului bazat pe imagini.
Adolescentele, tot mai vulnerabile în mediul digital
În Danemarca, numărul victimelor abuzului bazat pe imagini s-a triplat din 2021.
Raportul WAVE avertizează că „algoritmii pot răspândi rapid conținut misogin către un număr mare de persoane”, normalizând violența, mai ales în rândul tinerilor, scrie Digi24.ro.
Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale a agravat problema, în special prin deepfake-uri sexuale. Un studiu AI Forensics asupra chatbotului Grok a arătat că peste jumătate dintre imaginile generate prezentau persoane îmbrăcate sumar, majoritatea femei, inclusiv figuri publice.
Ca reacție, platforma a introdus restricții:
„Am implementat măsuri tehnologice pentru a preveni ca contul Grok de pe X, la nivel global, să permită editarea imaginilor cu persoane reale care poartă haine provocatoare, precum costumele de baie”, a transmis echipa de siguranță a lui Musk.
Când hărțuirea online devine infracțiune și poți merge la poliție
În România, Codul Penal sancționează hărțuirea online. Aceasta poate include urmărirea sau supravegherea repetată, apelurile sau mesajele insistente care provoacă teamă. Legea prevede pedepse cu amendă sau închisoare, în funcție de gravitatea faptei, scriu stirileprotv.ro.
Codul Penal stipulează clar:
„Fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.
Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă”.
Specialiștii recomandă blocarea agresorului și strângerea de dovezi (capturi de ecran, mesaje, înregistrări).
Dacă hărțuirea continuă sau se agravează, victima se poate adresa Poliției și poate depune plângere penală în termen de trei luni de la comiterea faptei.
„Potrivit art. 289 din Codul de procedură penală, plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute”, precizează Poliția.
Hărțuirea online rămâne o problemă gravă, cu efecte serioase asupra sănătății mintale.
Specialiștii atrag atenția că ignorarea fenomenului poate avea consecințe dramatice și încurajează victimele să caute sprijin și să apeleze la autorități atunci când siguranța le este pusă în pericol.
