O inițiativă legislativă depusă în Parlament propune modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, astfel încât angajații care au fost victime ale violenței domestice, violului sau agresiunilor sexuale să poată primi 10 zile de concediu plătit.

Dreptul s-ar aplica și părinților ai căror copii minori au trecut prin astfel de situații, scrie Digi24.ro.

Potrivit proiectului, zilele libere ar putea fi folosite pentru refacere emoțională, consiliere psihologică sau medicală, asistență juridică. Dar și alte demersuri necesare după o traumă. Concediul ar putea fi luat și fracționat, nu doar consecutiv.

Angajatorul ar putea solicita, în termen de 20 de zile de la revenirea la muncă, un document care să ateste situația invocată. Acesta ar urma să fie prezentat într-un termen rezonabil.

Proiectul prevede și obligația păstrării confidențialității datelor. Inițiativa aparține unor parlamentari AUR, care invocă exemple din Canada, Noua Zeelandă, Australia sau Franța, unde există reglementări similare.

Psiholog: „Refacerea emoțională nu se rezolvă în 10 zile”

Psihologul clinician Radu Leca a declarat pentru Digi24.ro că, deși propunerea este „extraordinară” ca principiu, perioada de 10 zile este insuficientă pentru o recuperare reală.

„Refacerea emoțională presupune mai multe etape. Prima este evaluarea realizată de un psiholog clinician, care poate dura mai multe ședințe și se finalizează cu un raport și un diagnostic. În funcție de rezultat, urmează psihoterapia, sistemică de familie sau cognitiv-comportamentală. În cazurile severe, când apar insomnii, plâns frecvent, pierderea apetitului sau incapacitatea de a funcționa normal, poate fi necesară și intervenția unui medic psihiatru.”, a explicat el.

Specialistul atrage atenția și asupra riscului de stigmatizare la locul de muncă. În opinia sa, gestionarea administrativă a documentelor justificative poate duce la divulgarea informală a informațiilor sensibile.

„Din momentul în care astfel de acte sunt gestionate administrativ, oamenii vor începe să vorbească. De aici până la bârfă este un pas foarte mic. În final, persoana afectată poate ajunge izolată sau privită diferit”, a precizat psihologul, potrivit Digi24.ro.

Radu Leca avertizează și asupra posibilității apariției unor abuzuri, în contextul în care mediatizarea intensă a unor fenomene poate genera un efect de contagiune socială.

„Vedem frecvent că, atunci când un anumit tip de eveniment este popularizat masiv, apare un efect de contagiune. De aceea, o măsură legislativă foarte bună ca principiu trebuie dublată de mecanisme clare și bine protejate”.

În opinia sa, pentru protejarea persoanei afectate, absența ar trebui încadrată sub forma unui concediu medical. Dar fără obligativitatea dezvăluirii motivului real al lipsei de la serviciu.

Avantaje și posibile vulnerabilități

Avocatul Marius Stanciu consideră că inițiativa recunoaște explicit impactul pe termen lung al traumei asupra vieții profesionale. Dar poate genera și dificultăți practice.

„Legea recunoaște că trauma continuă și nu se oprește când victima se întoarce la job. Victimele au nevoie de timp concret pentru a accesa servicii medicale, juridice și psihologice fără a fi penalizate financiar”, a spus Stanciu pentru Digi24.ro.

Potrivit avocatului, adoptarea proiectului ar alinia România statelor care tratează protecția persoanelor vulnerabile ca o prioritate reală, nu doar declarativă.

În același timp, el atrage atenția că întreprinderile mici și mijlocii ar putea fi afectate disproporționat de absențe neplanificate, în lipsa unui mecanism de compensare din partea statului.

De asemenea, lipsa unei definiții clare a noțiunii de „probă acceptabilă” ar putea genera litigii sau situații abuzive, fie din partea angajatorilor, fie a salariaților.

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.

Conform textului propus, legea ar urma să se aplice la 30 de zile de la publicare.