Ilie Bolojan a dat veștile proaste românilor, după ce guvernanții au pregătit timp de două săptămâni momentul, anunțând măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.

De la 1 august: TVA sare la 21%, se măresc accizele pentru alcool, țigări, combustibili.

Pensiile de peste 3.000 de lei vor fi impozitate, iar salariile și pensiile bugetarilor vor fi înghețate și în 2026.

„Suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar pe care îl înregistreză țara noastră. Deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat în perioada imediat următoare. Corectarea deficitului este o urgență și o prioritate națională. România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările Uniunii Europene și al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani (cel mai mare a fost în 2010 de 9,4%). Guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19% la 24% și să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public de 25%. Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 11-lea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas când suntem total cu spatele la zid.”, declară Ilie Bolojan.

Din 100 de lei încasați din taxele și impozitele românilor, Guvernul precedent a cheltuit 132 de lei, diferența de 32 fiind împrumutată, spune Ilie Bolojan. „România este într-o situație gravă și nu se mai poate continua în felul acesta”.

Șeful guvernului afirmă că, dacă nu s-ar implementa aceste măsuri, situația actuală ar duce la următoarele consecințe:

  • intrarea în incapacitate de plată a statului român;
  • intrarea în categoria Junk la evaluarea agențiilor de rating, ceea ce înseamnă că țara noastră nu ar mai fi recomandată investițiilor;
  • creditorii nu ne-ar mai împrumuta, nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile;
  • accesul la fonduri europene este condiționat de reforma fiscală și nu am putea continua jumătate din investițiile pe care le avem în curs (autostrăzi, căi ferate, etc.);
  • intrarea într-o recesiune brutală: pierderi de locuri de muncă, șomaj puternic, curs depreciat masiv, scăderea puterii de cumpărare.

De ce trebuie să suporte toată populația măsurile de austeritate

Premierul spune că nu vrem să fim ca Grecia din 2009 (criza datoriei publice), care nici până astăzi nu și-a revenit din acea situație în totalitate. La momentul actual, România este încă într-o situație mai bună decât Grecia și nu trebuie să repetăm acele greșeli, deoarece revenirea ar fi foarte dureroasă. De aceea, Guvernul propune un pachet fiscal care urmărește să reducă deficitul și să apropie cheltuielile de venituri. Ținta aleasă pentru acest an ar fi un deficit de 7%, față de 9,3% în 2024.

Bolojan spune că scăderea cheltuielilor statului nu este suficientă, la aproape toate taxele situându-ne în jumătatea de jos a clasamentului; avem o evaziune fiscală importantă și o fraudare a fondurilor publice. Evaziunea este o cauză a neîncasării banilor la buget. Ajustarea nu poate fi făcută doar pe cheltuieli – va fi un mix de reduceri de cheltuieli și de creștere de venituri.

În sectorul public, cheltuielile cu salariile sunt mai mari decât ceea ce își permite România astăzi, depășind cu peste 10% media cheltuielilor din Uniunea Europeană. Iar numărul angajaților din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili care lucrează în economia reală. Din cauza unei colectări slabe, veniturile fiscale ale României sunt pe penultimul loc în Europa, în jur de 30%, față de media europeană, de 40%.

Cum ajung mai mulți bani de la populație în vistieria statului

Măsurile de urgență propuse în cadrul pachetului anunțat de Guvern:

  • reașezarea taxei pe valoare adăugată (TVA) la două cote: 11% și 21%;
  • la cota de 11% vor fi medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc, energia termică, HoReCa (în luna octombrie se va face o analiză pentru a verifica dacă au crescut încasările din această zonă);
  • creșterea accizelor cu 10% pentru băuturile alcoolice, combustibili, țigări.

Premierul promite că pentru motorină va funcționa o schemă de restituire parțială a acestei creșteri către companiile de transport, pentru ca acest șoc să fie atenuat parțial.

  • creșterea numărului de contributori la CNAS – sunt 6 milioane de contributori și peste 16 milioane de beneficiari;
  • aplicarea contribuției CASS la pensiile de peste 3.000 de lei – impozitare cu 10% – pentru a crește numărul de contribuabili la peste 8 milioane;
  • majorarea impozitelor pe dividende de la 10% la 16%;
  • taxarea suplimentară a profiturilor băncilor;
  • suprataxarea tuturor câștigurilor din jocurile de noroc, pentru a încasa cu 30% mai mult din această categorie de venituri;
  • plafonarea/ înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public și anul viitor (măsură temporară);
  • creșterea normei didactice cu două ore în învățământul preunivesitar și universitar (de la 18 la 20 de ore, respectiv de la 16 la 18 ore).

Elevii vor plăti din bursele lor o parte din gaura din buget

„În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi. Gândiți-vă că acum trei ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut, evident și anul acesta, am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde de lei. Deci este o creștere de zeci de ori și în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, gândiți-vă deci aproape un miliard de euro doar pe bursele elevilor. Am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9.50, dar care la examenul de bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau mai rău, nu-și iau bacalaureatul. Sigur se pune întrebarea când a fost notarea corectă? La bacalaureat sau la o clasă în care toată lumea sau foarte mulți aveau burse de merit? Nu mai știm ce înseamnă meritul.”, declară premierul.

Bolojan susține că bursele de merit se vor acorda „pe merit” într-un număr limitat, în timp ce bursele sociale se vor aloca în funcție de criteriile care țin de sprijinirea copiilor care provin din familii defavorizate.

Nici pensiile speciale și nici companiile statului nu scapă, spune Bolojan

În etapa a doua, Guvernul va veni cu niște completări care vizează:

  • pensiile speciale – jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență al României);
  • reforma instituțiilor autofinanțate (ASF, ANCOM, ANRE);
  • reforma companiilor de stat – cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor, asigurarea transparenței și performanței;
  • reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale;
  • reanalizarea unor sporuri aplicate în cascadă – există ministere care și-au aplicat sporuri prin care și-au dublat salariile;
  • actualizarea redevențelor și valorificarea mai bună a activelor statului.