TRECEREA CARTIERULUI LIZIERA DE LA HĂRMAN LA BRAȘOV, DEZBATERE CU SCÂNTEI

A fost agitație mare la Căminul Cultural din Hărman. O problemă spinoasă, cu zeci de oameni care aveau câte ceva de spus.

Populația a fost consultată într-o dezbatere publică despre posibila mutare a cartierului Liziera din UAT (nitatea administrativ-teritorială) Hărman în cea a Brașovului.

Discuția a fost condusă de primarul Comunei Hărman, Onoriu Aurelian Velican, împreună cu viceprimarul comunei  Huțanu Sergiu-Ionuț, secretarul general al Primăriei Hărman, arhitectul șef al Comunei Hărman, primarul Municipiului Brașov, George Scripcaru și secretarul general al Prefecturii Brașov, Elena Dumbravă. La ședință a participat, alături de localnicii din Hărman, și fostul edil al Municipiului Brașov, Allen Coliban.

DE CE SE DISCUTĂ TRANSFERUL LIZIEREI?

Primarul comunei Hărman, Onoriu Aurelian Velican, a transmis reporterilor Brasovenii.ro solicitările locuitorilor din cartier. În număr de aproximativ 800, aceștia își duc, conform spuselor edilului, cea mai mare parte din viață în Brașov. Lucrează și își duc copiii la școală aici.

În plus, mai este luat în calcul și aspectul geografic, întrucât cartierul Liziera este literalmente lipit de oraș. Singura cale pentru a ajunge din centrul comunei la Liziera este prin Brașov, pe strada Fundătura Hărmanului. Există de asemenea și transport în comun. Linia 54 merge de la AFI în Brașov și se întoarce la granița dintre Lizieră și Brașov.

„Grădinițele, școlile sunt la o distanță mult mai mică și oamenii folosesc cumva instituțiile școlare din Brașov. În comuna Hărman sunt 19 de copii care vin la studii de acolo: 15 la școală, 4 la grădiniță.” transmite primarul din Hărman.

AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE PENTRU COMUNĂ ȘI LOCUITORII LIZIEREI

Unul dintre subiectele puternic dezbătute seara trecută a fost ce pierde Hărmanul și ce câștigă locuitorii Lizierei. De exemplu, asfaltarea. Pe care comuna nu o poate susține.

Primarul Onoriu Velican:

„Este un cartier construit pe un teren privat, care în urma construirii caselor și străzilor, au cedat drumul domeniului public plus taxele și impozitele pe care cetățenii le plăteau la Hărman. Taxele și impozitele sunt în sumă de la 30 de mii de euro pe an. Există și cheltuieli: Iluminat public, dezăpezire, pietruire, salubritate, iar partea pe care locuitorii o solicită este asfaltarea. Toate utilitățile există, dar fără asfalt. În urma unui studiu de fezabilitate pentru un proiect pe Anghel Saligny, care ne-a fost refuzat, prețul era de 3 milioane de euro, sumă pe care Primăria Hărman nu și-o permite”.

Fostul primar Allen Coliban consideră că transparența variantelor va ajuta la luarea unei decizii.

„Acum, ce mă interesează pe mine în acest demers. Evident cineva dă și cineva ia. E un transfer. Care sunt ofertele? Care e oferta Hărmanului în cazul în care cetățenii spun vrem să rămânem la Hărman dar vrem să ne asfaltați străzile, vrem infrastructură în zonă. În câți ani ar putea Primăria Hărman să rezolve aceste lucruri? În paralel, ar trebui să existe o ofertă din partea Primăriei Brașov. Lucrurile acestea trebuie lămurite la nivel de dezvoltare de infrastructură, pentru că este apanajul și atributul autorității locale. Pe de altă parte, perspectivele de dezvoltare trebuie clarificate.”

Practic, Primăria Hărman pierde pe partea de taxe și impozite, dar câștigă pe partea de cheltuieli cu utilitățile publice. Locuitorii din Lizieră ar câștiga, conform spuselor lui George Scripcaru, „infrastructură. Vom face dotările necesare pentru ca și cartier al Municipiului Brașov. Ce înseamnă: transportul public care să intre în cartier”

Întrebat atât de către un cetățean cât și de reporterii Brasovenii.ro dacă sunt în plan drumuri noi de legătură, edilul s-a ferit să răspundă cu exactitate.

PROIECTELE IMOBILIARE – MOTIVE DE SUSPICIUNE ALE CETĂȚENILOR

Dezbaterea a fost una aprinsă mai ales când s-a discutat despre proiectele imobiliare din zonă. Acolo se află două terenuri pe care dezvoltatorii vor să construiască.

Unul aparține omului de afaceri Ioan Benea, fostul președinte al Federației Naționale a Cartofului din România. Acesta a început anul trecut demersurile pentru a întocmi Planul Urbanistic Zonal.

În cadrul etapei de avizare PUZ, proprietarul a solicitat Protecției Mediului un aviz pentru construcția unui ansamblu de blocuri cu regim de înălțime 2 subsoluri, parter și 6 etaje. Lor li s-ar adauga spații complementare, extindere utilități și realizare drum de acces. Comisiile de specialitate au respins însă acordarea avizului, astfel că documentația va trebui refăcută. Omul de afaceri dorește să vândă proiectul după întocmirea autorizației de urbanism.

Celălalt proprietar este omul de afaceri  sirian Abdul Wahed Nour Ideen. Pentru terenul acestuia, conform arhitectului șef de la Primăria Hărman, documentația de PUZ a fost aprobată în 2006. „Din această documentație de PUZ, era prevăzut că pentru fiecare unitate  de construcție în parte să se regândească o documentație de PUD. Acest proprietar a început aceste demersuri, undeva prin 2019, și nici până acum nu a îndeplinit condițiile prinse în certificatul de urbanism ca să se aprobe acel PUD în consiliul local Hărman”, ne-a povestit arhitectul.  Proiectului omului de afaceri sirian ar urma însă să fie predat antreprenorului basarabean Vladimir Tonu, conform presei locale.

O COINCIDENȚĂ CIUDATĂ

Vladimir Tonu are în plan și construcția de blocuri pe strada Sânzienelor, PUZ pentru care, până pe 26 iulie, oamenii din cartier pot depune la Primăria Brașov observații și propuneri cu privire la acesta.

Fostul primar al Brașovului atrage atenția asupra acestor intenții, mai ales că, la mutarea Lizieri la Brașov, se va schimba Consiliul Local care aprobă PUZ-urile.

„E un pic ciudată coincidența aceasta că în același timp se lansează PUZ-ul pe Sânzienelor, în situația terenului deținut de domnul Tonu și discutăm deodată și de perspectivele acestea imobiliare. De aceea ar trebui clarificat ce se întâmplă cu PUZ-ul, normal un PUZ are cinci ani valabilitate. Este el pe termen nedefinit? O să-l revocați înainte să se realizeze transferul? Nu am auzit ca atunci când se face trecerea de la un UAT la altul să rămână PUZ-urile în vigoare. Ele reflectă voința unei autorități locale de legiferare și nu văd cum s-ar transfera dintr-un UAT în altul. Sunt lucruri pe care cred că cetățenii ar trebui să le știe, fiindcă dincolo de nevoia de asfalt ai și nevoia de un spațiu dezvoltat coerent.”

Oamenii din Lizieră cu care am vorbit s-au pronunțat total împotriva blocurilor noi:

„Eu m-am mutat aici, din oraș pentru liniștea și verdeața traiului la casă. M-am săturat de blocuri, văd destule în oraș”, a declarat o doamnă din Lizieră prezentă la dezbatere.

Oamenii prezenți în Căminul Cultural i-au dat dreptate.

De menționat este și faptul că nici unul dintre cele două proiecte imobiliare nu a primit avizul comisiei de trafic din Brașov.

GRANIȚE NESTABILITE

Niciunul dintre cei doi primari în funcție care au condus dezbaterea nu a putut preciza cu exactitate unde vor fi granițele dacă Liziera este transferată. Onoriu Velican, primarul din Hărman, a menționat că linia nouă de graniță ar putea fi pe canalul Durbav, dar încă nu este nimic stabilit.

REFERNDUMUL, PASUL DECISIV

Atât primarii, cât și secretarul general al Prefecturii Brașov au pornit la dezbatere justificând transferul prin legea 7/1997, respectiv codul administrativ. Un cetățean documentat din Hărman, dar și fostul primar al Brașovului au spus că schimbarea graniței unui UAT care presupune mutarea domiciliului unei populații nu se face în baza legii 7. „Pe legea 7 este, de obicei, o procedură de mediere intermediată de prefect prin comisia la nivelul prefecturii, care are la bază niște argumente de natură juridică. Adică vin UAT-urile cu studii istorice cadastrale care spun: până în anul 60 limita de hotar era aici, după s-a mutat dincolo”, a explicat Coliban.

În codul administrativ din 2019 se stipulează că, în astfel de cazuri, trebuie realizat un referendum în fiecare dintre cele două localități. La acest referendum trebuie să participe cel puțin 30% din populația fiecărui UAT.

Secretarul general al prefecturii Brașov, Elena Dumbravă, consideră că:

„este prematur să discutăm acum despre referendum și despre procedurile care vor urma în ceea ce privește limita respectivă. Având în vedere că este doar o discuție, s-a adus la cunoștința cetățenilor o posibilă inițiativă, având în vedere actualizarea celor două PUG-uri, și intenția Primăriei Brașov și a Primăriei Hărman în legătură cu actualizarea PUG-urilor. Este doar o informare, urmând probabil după un anumit timp să se procedeze la inițierea modificării teritoriale sau nu.”

CE VOR OAMENII DIN LIZIERĂ

Am fost în cartierul Liziera pentru a discuta concret cu comunitatea de acolo. Cei cu care am vorbit s-au plâns în primul rând de problema asfaltului. Sau, mai exact, de lipsa sa. De asemenea, locuitorii mai au probleme și cu ridicarea deșeurilor:

„Să rezolve problema pubelelor de gunoi. Vin o singură dată pe săptămână să le ridice și nu se face selectarea deșeurilor”, ne-a spus un cetățean.

„Speranța ar fi că, dacă suntem transferați, s-ar putea să se dezvolte infrastructura”, ne-a spus un alt domn.

Concluzia trasă după dezbaterea publică: majoritatea celor prezenți ar dori transferul Lizierei la Brașov.

 

UN SCURT ISTORIC AL CARTIERULUI

Dezvoltarea cartierului Liziera a început în jurul anului 2012. Până în momentul de față, doar 15 ha sunt construite, restul fiind clasate ca teren agricol.

În cartier au fost și alte nemuțumiri. Probabil cea mai mare dintre ele a fost poluarea, căci la nici un kilometru se află groapa de gunoi FINECO, iar mirosurile sunt insuportabile. De dezvoltatori se vorbește în zonă încă din anii 2000, dar până acum nu s-a construit nici un ansamblu rezidențial.

La începutul anului, în urma solicitării mai multor locuitori din cartier, Primăria Brașov a început discuțiile pentru clarificarea situației UAT-urilor.

Două comisii reunite s-au constituit în cadrul prefecturii. Rolul lor este să stabilească în ce condiții se poate face acest transfer de teren.