Aproape unul din patru alegători europeni votează în prezent partide de extremă dreapta, potrivit unei analize realizate de peste 150 de politologi din 31 de țări.

Specialiștii spun că formațiunile radicale au fost tot mai mult normalizate în spațiul public. Iar mesajele lor reușesc să mobilizeze electoratul prin teme identitare și emoționale, scrie Digi24.ro.

Studiul coordonat de politologul Matthijs Rooduijn, de la Universitatea din Amsterdam, arată că susținerea pentru partidele de extremă dreapta a ajuns la peste 23% la nivel european. În 1995, procentul era de 5%.

Totodată, aproape 30% dintre europeni votează în prezent partide populiste, un nivel record.

„Acum, unul din patru votează partide de extremă dreaptă, majoritatea populiste. Este o schimbare majoră”, a declarat Rooduijn.

Adolescenți și tineri brașoveni, suspectați că au aderat la o grupare fascistă

În timp ce cercetătorii analizează ascensiunea curentelor radicale în Europa, un caz investigat la Brașov readuce în atenție fenomenul radicalizării unor tineri.

Potrivit IPJ Brașov, șase persoane au fost reținute într-un dosar care vizează aderarea sau sprijinirea unei organizații cu caracter fascist.

Anchetatorii susțin că un tânăr de 20 de ani ar fi distribuit online mesaje cu simboluri naziste. De asemenea, el ar fi promovat însemne asociate mișcării legionare.

În urma extinderii cercetărilor, polițiștii au identificat și alți patru adolescenți bănuiți că ar fi aderat la aceeași grupare. Aceștia au vârste cuprinse între 16 și 17 ani.

Cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov.

De ce cresc partidele radicale

Potrivit autorului studiului, succesul formațiunilor de extremă dreapta este legat de importanța tot mai mare acordată unor teme precum imigrația, dar și de normalizarea acestor partide în spațiul public.

„Cu cât devin mai mari și mai de succes, cu atât sunt percepute ca fiind mai normale”, a explicat Rooduijn, conform Digi24.ro.

Cercetătorii mai arată că aceste formațiuni sunt eficiente în construirea unor mesaje simple și emoționale.

Acestea sunt bazate pe opoziția dintre „noi” și „ei”, strategie care le-a adus câștiguri electorale importante în mai multe state europene în ultimii ani.