Proprietarii centrelor private pentru vârstnici solicită Guvernului modificarea modului de finanțare și revizuirea standardelor de funcționare.

Ei susțin că actualul sistem îi lasă fără soluții pe mulți pensionari care nu se încadrează nici în sistemul public, dar nici nu își permit costurile unui centru privat, scriu stirileprotv.ro.

Cât costă îngrijirea într-un centru privat

Potrivit Patronatului Furnizorilor Privați de Servicii Sociale (PFPSS) și Asociației Directorilor Instituțiilor pentru Vârstnici (ADIV), statul achită în prezent între 8.000 și 9.000 de lei pe lună pentru fiecare beneficiar găzduit într-un centru privat aflat sub contract cu autoritățile.

Reprezentanții celor două organizații susțin însă că, potrivit unui studiu de fundamentare, un centru privat poate funcționa legal la un cost minim de aproximativ 6.100 de lei pe beneficiar, fără a include profitul.

În același timp, aceștia atrag atenția asupra diferenței dintre costurile reale și veniturile pensionarilor. Pensia medie în România este de aproximativ 2.800 de lei. Pensia medie pentru limită de vârstă ajunge la circa 3.100 de lei.

„Căminele publice sunt rezervate, prin criteriile de admitere, în principal persoanelor fără venituri și fără susținători (…) omul cu pensie între 3.000 și 6.000 lei este prea „bogat” pentru a intra în sistemul public, dar de două ori prea „sărac” pentru costul real al unui centru privat conform”, susțin cele două organizații, conform stirileprotv.ro.

Furnizorii cer reformarea sistemului

Reprezentanții centrelor private afirmă că principalele probleme sunt generate de standardele actuale privind infrastructura, personalul și birocrația. Acestea au dus la creșterea costurilor de funcționare.

Aceștia propun ca standardele de siguranță să fie menținute. Însă serviciile să fie diferențiate în funcție de nivelul de confort și de cost, astfel încât persoanele cu venituri mici și medii să poată avea acces la îngrijire.

Printre măsurile solicitate autorităților se numără:

  • suspendarea introducerii unor noi restricții până la consultarea furnizorilor
  • revizuirea standardelor de funcționare
  • introducerea unor categorii diferite de servicii, după modelul clasificării hoteliere
  • digitalizarea procedurilor și simplificarea procesului de autorizare
  • aplicarea principiului „banul urmează beneficiarul”, astfel încât persoanele finanțate de stat să își poată alege liber centrul licențiat în care vor fi îngrijite

Organizațiile avertizează că închiderea unor centre private ar pune o presiune și mai mare pe spitale și pe sistemul public de îngrijire. Acestea funcționează deja la capacitate maximă și au liste de așteptare de ani de zile.

Potrivit acestora, reforma ar trebui să permită o colaborare mai eficientă între stat și furnizorii privați. Persoanele dependente ar trebui să aibă acces la servicii de îngrijire sigure și accesibile, fără a încărca suplimentar sistemul public.