Șase din zece copii cu vârste între 12 și 17 ani spun că au asistat la episoade de cyberbullying. Iar aproape jumătate afirmă că au fost contactați pe internet de persoane necunoscute, arată un sondaj realizat de Salvați Copiii România la finalul anului 2025.
Cercetarea evidențiază o utilizare aproape universală a rețelelor sociale în rândul minorilor, inclusiv în categoria 12–14 ani. Peste o treime dintre aceștia au profiluri publice, accesibile oricui, ceea ce crește riscul interacțiunilor nepotrivite.
Dintre copiii contactați de străini, aproximativ 30% spun că au fost deranjați sau puși în situații inconfortabile, potrivit HotNews.ro.
Expunere frecventă la conținut nepotrivit și reclame la jocuri de noroc
Datele arată și o expunere constantă la conținut problematic. Aproape 68% dintre respondenți afirmă că au văzut materiale nepotrivite sau înfricoșătoare. Iar trei sferturi spun că întâlnesc reclame sau conținut legat de pariuri și jocuri de noroc online.
Publicitatea la produse interzise minorilor, precum alcoolul, nicotina sau anumite medicamente, ajunge la majoritatea copiilor, în special la adolescenții mai mari. Deși puțini declară că au achiziționat astfel de produse online, organizația atrage atenția asupra dificultății de a controla accesul minorilor.
Provocări periculoase și lipsa sprijinului
60% dintre copii spun că văd provocări periculoase în mediul online. Iar o parte recunosc că participă la astfel de trenduri. În același timp, 24% dintre respondenți afirmă că își ascund sau și-au ascuns activitatea online față de părinți. Este un fenomen mai frecvent în rândul băieților și al adolescenților peste 15 ani.
În ceea ce privește supravegherea, 66% dintre copii declară că nu au limite privind timpul petrecut online, iar aproape 80% au acces nelimitat la site-uri. Aplicațiile de control parental sunt rar utilizate.
Deși peste două treimi dintre copii spun că au fost expuși la conținut care i-a speriat, majoritatea aleg să ignore situația. Doar 5% afirmă că cer ajutorul unui adult.
Peste 97.000 de materiale de abuz online raportate
În paralel, datele liniei de raportare esc_Abuz indică amploarea fenomenului. Peste 97.000 de materiale de abuz sau exploatare sexuală a copiilor, sub formă de linkuri individuale, au fost înregistrate. Mecanismul este operat de Salvați Copiii România, în parteneriat cu Poliția Română și rețeaua INHOPE, și permite raportarea conținutului ilegal.
Pe baza rezultatelor, organizația propune interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru cei între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților.
De asemenea, solicită sancțiuni pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea educației digitale și a siguranței online în programa școlară.
„Când șase din zece copii ajung să creadă că hărțuirea online face parte din viața lor de zi cu zi, vorbim despre o copilărie în care riscul nu mai sperie, ci se banalizează. În spatele acestor cifre sunt copii care se simt singuri, expuși și neprotejați. Ei nu au nevoie să se descurce singuri într-un spațiu care le poate face rău, ci de adulți, instituții și platforme care să își asume, cu adevărat, responsabilitatea pentru siguranța lor”, a spus președintele executiv al organizației, Gabriela Alexandrescu.
Dezbatere publică privind accesul minorilor la rețelele sociale
Publicarea sondajului are loc în contextul unei dezbateri mai ample despre accesul copiilor la rețelele sociale și responsabilitatea platformelor digitale. Este o temă discutată inclusiv la un eveniment organizat de Salvați Copiii cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet 2026, scrie HotNews.ro.
În spațiul public, opiniile sunt împărțite. Consilierul prezidențial pe educație, Sorin Costreie, consideră că accesul „ar trebui reglementat prin vârstă”, dar avertizează că măsura nu este suficientă fără educație.
Șeful DSU, Raed Arafat, afirmă că „am ajuns la ceasul al 12-lea” și solicită intervenții legislative rapide.
De cealaltă parte, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, se declară împotriva interdicțiilor, susținând că acestea „nu rezolvă problema de fond” și pot împinge utilizarea platformelor „pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție”.
