Guvernul vrea să reducă masiv numărul de posturi din administrația locală. Pentru Salvamont, o astfel de măsură poate duce la punerea în pericol a turiștilor. Orice tăiere ar putea duce la blocaje în intervenții.
Serviciile Salvamont din România funcționează, în prezent, la doar 17,5% din capacitatea operațională necesară, amintește directorul Salvamont Brașov Sebastian Marinescu.
În acest context, planurile Guvernului de a reduce cu până la 40 sau 45% posturile din administrația publică locală riscă să afecteze grav structurile de salvare montană, inclusiv echipele din județul Brașov.
Posturile Salvamont, în pericol: doar 17,5% din capacitatea necesară este acoperită
Reducerea cu 40% a numărului de posturi din administrația publică locală ar putea avea efecte directe și periculoase asupra activității echipelor Salvamont.
Potrivit directorului Salvamont Brașov, o astfel de măsură nu poate fi justificată în cazul unui serviciu care este deja cronic subdimensionat.
„Pentru a justifica o astfel de măsură în cadrul Salvamont, ar fi necesar, în primul rând, ca acest serviciu să înregistreze o capacitate operațională de peste 100%. În prezent, acest lucru este imposibil de susținut, având în vedere că media la nivel național este de doar 17,5%.
Într-un asemenea context, discuția despre tăieri de posturi este nu doar prematură, ci și lipsită de fundament, mai ales că nu vorbim despre o activitate de birou, ci despre una strict operațională.”, atrage atenția Marinescu.
Reducerea numărului de salvatori ar însemna o scădere dramatică a capacității operaționale, de la 17,5% la 10,5%. Asta ar duce la timpi de intervenție mai mari și la scăderea calității actului medical de urgență oferit pe munte.
În loc să se reducă posturile, Salvamont cere ca autoritățile să ajute financiar consiliile locale și județene. În prezent ele suportă costurile pentru funcționarea echipelor de salvare.
Brașovul riscă să piardă aproape 300 de posturi în administrația locală
Guvernul a propus două scenarii pentru reducerea de personal în administrația publică locală: cu 40% sau cu 45% din numărul maxim de posturi aprobate. În județul Brașov, simulările arată că ar putea fi concediați 299 de angajați din primării. Asta dacă se aplică o reducere de 10% din posturile ocupate.
Primăria Municipiului Brașov are în prezent 889 de posturi ocupate dintr-un total de 1.144. Aici sunt incluși și polițiștii locali, șoferii și personalul de la evidența populației. Dacă se aplică reducerea de 40%, vor pleca 99 de oameni. Dacă se merge pe varianta de 45%, ar urma să fie dați afară 136 de angajați.
La Consiliul Județean Brașov, sunt 639 de posturi ocupate dintr-un maxim de 783. Aici, ar putea fi concediați între 123 și 153 de oameni, în funcție de scenariul ales. Până acum, nici Primăria Brașov, nici Consiliul Județean nu au comentat public aceste planuri.
Sunt însă și localități unde situația e invers. La Săcele, Râșnov și Zărnești, autoritățile locale au nevoie de mai mulți angajați, chiar și în scenariile de reducere.
Premierul Ilie Bolojan spune că primăriile care nu își pot acoperi singure cheltuielile de personal trebuie să reducă din posturi. Altfel, avertizează el, aceste primării riscă să fie închise.
Salvarea de vieți, susținută din donații
În paralel cu lipsa de personal, serviciile Salvamont se confruntă și cu o lipsă de dotări. Unele echipamente medicale folosite în intervenții sunt achiziționate prin sponsorizări și donații.
Dispeceratul Național Salvamont a anunțat că primele cinci truse medicale complete au fost distribuite echipelor din Alba, Argeș, Bran, Poiana Brașov și Neamț.
Trusele fac parte dintr-un proiect național. Acesta vizează dotarea tuturor celor 40 de structuri Salvamont din România cu rucsaci de prim ajutor. Materialele sunt finanțate din sumele redirecționate de persoane fizice și companii.
Acest sprijin extern a devenit esențial pentru desfășurarea în siguranță a activităților de salvare montană, în lipsa unei finanțări adecvate din partea statului.
Tăierea posturilor operative din Salvamont, într-un județ montan precum Brașovul, ar putea avea consecințe directe și grave asupra vieților turiștilor, în special în sezonul de vârf.
Autoritățile sunt chemate să regândească aceste măsuri, în loc să pericliteze un serviciu vital care deja supraviețuiește prin bunăvoința comunității.
