România taxează proprietățile mai puțin decât orice altă țară din Uniunea Europeană, însă se află pe primul loc în ceea ce privește sărăcia extremă.
Analizele recente arată un contrast puternic între atractivitatea fiscală pentru investitori și realitatea dură a unei populații vulnerabile.
Impozite mici, atractivitate mare pentru investitori
Potrivit unei analize pe baza datelor Eurostat, România se numără printre cele mai prietenoase țări din UE în privința taxării proprietății. Cu o contribuție anuală medie de doar 93 euro per capita, un român plătește de aproape 7 ori mai puțin decât media europeană (710 euro). În comparație cu Franța (1.550 euro), diferența este uriașă, scrie economedia.ro.
De asemenea, doar 0,5% din PIB-ul României provine din impozite pe proprietate. Este de patru ori mai puțin decât media UE (1,9%) și de peste șapte ori mai puțin decât în Franța (3,7%).
Această fiscalitate relaxată a contribuit la menținerea României ca stat cu cel mai mare procent de locuințe deținute în proprietate personală din UE. Însă a limitat veniturile administrațiilor locale pentru investiții publice.
Taxe mici, venituri publice slabe
Deși avantajul fiscal este apreciat de piața imobiliară, impactul în bugetul de stat este limitat. În 2023, România a colectat doar 1,8 miliarde de euro din impozite pe proprietate.
În schimb, au fost colectate 10,7 miliarde în Polonia, 38 miliarde în Spania și peste 100 de miliarde în Franța. Taxele locale pe clădiri și terenuri sunt cuprinse între 0,1% și 0,3% pentru clădiri rezidențiale. Acestea pot ajunge la 1,5% pentru cele comerciale, conform economedia.ro.
În timp ce alte state din regiune își ajustează constant valorile impozabile în funcție de evoluția pieței, în România acestea au rămas relativ fixe din 2016. Acest lucru a dus la o scădere a ponderii impozitelor pe proprietate în PIB.
Paradoxul românesc: lipsuri severe într-un mediu fiscal blând
În ciuda fiscalității scăzute, anul trecut România a înregistrat cea mai mare rată a deprivării materiale și sociale severe (SMSD) din UE. 17,2% dintre români nu își permit cel puțin 7 din cele 13 elemente de bază pentru un trai decent. Media europeană este de 6,4%.
Conform Eurostat, acești indicatori reflectă o sărăcie extremă. România este urmată în clasament de Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%). La polul opus se află Slovenia (1,8%), Croația (2%) și Polonia (2,3%).
Acesta este un semn că performanța socială nu ține neapărat de trecutul comunist, ci de prezentul politicilor publice.
Sursa foto: Eurostat
Cine suferă cel mai mult
Cei mai afectați de lipsuri severe sunt copiii sub 18 ani (7,9% în UE), urmați de adulți și vârstnici. De asemenea, femeile sunt mai expuse decât bărbații, cu o rată de 6,6% față de 6,2%.
Elementele deprivării includ lipsa accesului la o masă cu carne o dată la două zile, imposibilitatea de a plăti o vacanță sau cheltuieli neprevăzute.
La acestease adaugă lipsa conexiunii la internet, a mobilierului decent sau a două perechi de încălțăminte potrivite.
România se poziționează fiscal ca o destinație atractivă pentru investiții și proprietari, însă în același timp își lasă în urmă o mare parte din populație. Există o discrepanța între taxarea redusă a averilor și lipsurile grave ale cetățenilor vulnerabili.
