11% dintre tinerii europeni cu vârste între 15 și 29 de ani erau NEET anul trecut ( Not in Education, Employment, or Training – nici angajați, nici în educație). Conform unui raport Eurostat publicat recent, în România, acest procent ajungea în 2024 la 19,4%. Adică 1 din 5 nu continua studiile și nici nu era angajat.
Procentul ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană în acest clasament nedorit. Și pe locul 3 dacă luăm în considerare Turcia și Serbia, candidate pentru aderare.
NEET este un termen care se referă la tinerii care nu sunt nici angajați, nici încadrați în educație sau formare profesională. Sunt tinerii care nu au un loc de muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională.
De ce e important să vorbim despre NEET?
Tinerii NEET sunt mai puțin pregătiți pentru piața muncii. Lipsa unui loc de muncă sau a educației le poate afecta dezvoltarea pe termen lung.
Nu au experiență sau abilități pentru un job bun, ceea ce duce la un cerc vicios al șomajului și excluziunii sociale.
Rata NEET în Europa: Provocări și Disparități Regionale
În 2024, 11% dintre tinerii din UE, cu vârste între 15 și 29 de ani, nu aveau loc de muncă și nu urmau educație sau formare profesională. În România, procentul a ajuns la 19,4%, mult peste media UE.
Țările din sudul și sud-estul Europei, inclusiv România, au rate NEET mult mai ridicate decât cele din nordul și vestul Europei. UE vrea să reducă rata NEET sub 9% până în 2030, dar numai 11 din 34 de țări europene au atins acest obiectiv, potrivit EuroNews.
Sursa foto: Eurostat
Disparitățile între sexe și provocările din România
În România, 25,2% dintre tinerele femei nu lucrează și nu studiază, față de 14% dintre bărbați. În Turcia, diferența este și mai mare: 36,4% dintre femei sunt NEET, comparativ cu 15,8% dintre bărbați.
Cauzele principale sunt responsabilitățile gospodărești și normele sociale care limitează accesul femeilor la educație și muncă.
Sursa foto: Eurostat
Tinerii NEET: O problemă mai mare decât șomajul în România
În multe țări europene, inclusiv România, numărul tinerilor care nu sunt activi pe piața muncii este mai mare decât cel al șomerilor. 14% dintre tinerii români nu caută un loc de muncă, față de 5,4% care sunt șomeri.
Raportul OCDE din 2025 arată că rezultatele școlare slabe sunt un factor major în această problemă. Soluțiile implică reforme educaționale și programe de formare mai eficiente.
