România a ajuns, în iulie 2025, pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Paradoxal, situația apare în condițiile în care România dispune de resurse energetice variate (gaze naturale, hidro, nuclear și regenerabile) și are un grad redus de dependență externă, scrie HotNews.ro.

Potrivit AEI, costurile ridicate sunt amplificate de structura facturii. Taxele și tarifele de transport și distribuție reprezintă jumătate din suma finală plătită de consumatori. Este o proporție considerată neobișnuit de mare în comparație cu alte state europene.

Creștere record a prețurilor după liberalizarea pieței

Analiza subliniază că liberalizarea pieței de energie de la 1 iulie 2025 a produs efecte vizibile:

  • scumpiri rapide ale altor produse
  • diminuarea puterii de cumpărare

Impactul este resimțit atât la nivelul populației, cât și în industrie, unde costurile mai mari duc la pierderea competitivității și chiar la relocări.

AEI notează că România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din UE între lunile iunie și iulie 2025.

E o creștere dublă față de următoarea țară din clasament. În ceea ce privește prețul neraportat la puterea de cumpărare, România se situează pe locul 10 în Europa.

România dispune de un mix energetic echilibrat și de resurse semnificative. Însă, prețurile rămân ridicate comparativ cu veniturile populației, ceea ce accentuează vulnerabilitățile sociale.

De ce plătesc românii atât de mult pentru energie

AEI indică mai multe cauze principale:

  • Piața energetică europeană: România este influențată de prețurile din piața comună, unde cotațiile cresc în funcție de costurile combustibililor fosili și de oferta europeană
  • Taxele și tarifele de transport/distribuție: Acestea însumează jumătate din factură, nivel considerat extrem de ridicat față de media UE
  • Lipsa investițiilor în infrastructură: Rețelele vechi și pierderile tehnologice se reflectă în costuri suplimentare
  • Speculațiile și volatilitatea pieței: Liberalizarea făcută fără protecție adecvată pentru consumatori și fără sancționarea fermă a abaterilor a favorizat fluctuații mari de preț
  • Tranziția energetică: Investițiile în energie verde, stocare și noi rețele sunt necesare, dar presupun costuri mari care se recuperează prin tarife crescute

Efecte severe asupra economiei: „România riscă să piardă competitivitatea economică”

Analiza AEI avertizează:

„În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale.

Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă”

Pe termen lung, prețurile mari la energie pot frâna dezvoltarea economică. Dar pot și impulsiona migrația forței de muncă. Mai ales în condițiile în care tot mai mulți români caută condiții de trai mai favorabile în alte state, scrie HotNews.ro.

Sărăcia energetică, un risc în creștere

Un alt punct adus în discuție este necesitatea unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili.

Lipsa lor poate accentua sărăcia energetică, fenomen care afectează deja numeroase gospodării, în special din mediul rural.