România a atins un nou minim istoric în privința natalității. Anul trecut s-au născut aproximativ 145.000 de copii, cel mai scăzut număr din ultimii 100 de ani, potrivit unui anunț făcut marți de Institutul Național de Statistică.
Cele mai puține nașteri au fost consemnate în județele Tulcea, Mehedinți și Caraș-Severin, fiecare cu sub 1.500 de nou-născuți în 2025. În Caraș-Severin, populația de sub 14 ani a scăzut cu aproape 25% între recensămintele din 2011 și 2021, scrie HotNews.ro.
Natalitatea se situează sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor. Iar mortalitatea, aflată în relativă creștere, accentuează dezechilibrul demografic. România intră astfel într-o fază de contracție demografică structurală.
Președintele INS, Tudorel Andrei, descrie amploarea fenomenului:
„Ritmul de scădere a populației cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensăminte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.”
Populația e îmbătrânită
Datele recensământului din 2021 arată că populația României era cu 5,3% mai mică față de 2011. Numărul copiilor sub 10 ani a scăzut cu aproape 6%, iar ponderea persoanelor de peste 65 de ani a ajuns la circa 20%.
Un raport recent al companiei de consultanță McKinsey avertizează că multe economii dezvoltate vor trebui să-și dubleze productivitatea pentru a-și menține nivelul de trai, în contextul scăderii natalității.
Pe fondul acestui declin, aproape jumătate dintre tinerii români declară că intenționează să emigreze. În 2023 a fost înregistrat cel mai mare număr de plecări definitive ale tinerilor din ultimul deceniu, conform HotNews.ro.
Paradoxal, prăbușirea natalității are loc într-o perioadă de relativă prosperitate economică. În ultimii 20 de ani, PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare a crescut semnificativ. Însă, numărul nașterilor este mai mic decât în anii ’90.
Dacă în trecut copilul venea înainte ca toate condițiile să fie îndeplinite, astăzi acesta este amânat până la obținerea unei stabilități complete:
- locuință, venituri sigure
- economii și predictibilitate
BNR atrage atenția asupra accelerării îmbătrânirii populației:
„Fenomenul de îmbătrânire s-a acutizat, numărul persoanelor vârstnice la 100 persoane tinere crescând la 132,4 în ianuarie 2025 față de 126,8 în urmă cu un an.”
Presiunea asupra sistemului de pensii va crește, cheltuielile fiind estimate să depășească 10% din PIB în următoarele decenii.
Decizia de a avea un copil, amânată până la securitate financiară
La nivel individual, decizia de a avea un copil este tot mai des amânată din motive de insecuritate locativă, profesională și socială.
Andreea, 31 de ani, din București, spune că dacă rămâne însărcinată înseamnă că va intra în concediu și veniturile scad automat. Ea stă în chirie în apartament cu două camere cu partenerul ei, iar proprietarul i-ar fi spus că va crește chiria din luna martie, scrie HotNews.ro.
Alte persoane, precum Elena, 35 de ani, invocă costul profesional al maternității. Iar Mirela, 28 de ani, vorbește despre lipsa infrastructurii de sprijin:
„Mi-e frică să nu rămân singură.”
Cifra finală sintetizează declinul. În 2025, sporul natural negativ de -94.000 de persoane înseamnă pierderea, într-un singur an, a unei populații echivalente cu un oraș de dimensiunea Buzăului sau Satu Mare.
