România rămâne statul cu cea mai ridicată rată anuală din Uniunea Europeană, în timp ce inflația din zona euro s-a menținut stabilă la 2,1%.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, biroul statistic al Uniunii Europene, rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,1% în noiembrie 2025, la același nivel ca în luna octombrie.

Comparativ, în noiembrie 2024, inflația se situa la 2,2%. La nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a coborât la 2,4%, de la 2,5% în luna precedentă, după ce, cu un an în urmă, atingea 2,5%.

România a avut inflație de 8,6% în noiembrie

În acest context, România se detașează clar de restul statelor membre. A înregistrat cea mai ridicată rată anuală a inflației din UE, de 8,6%.

Alte state cu inflație ridicată au fost Estonia (4,7%) și Croația (4,3%). La polul opus s-au aflat Cipru (0,1%), Franța (0,8%) și Italia (1,1%). Comparativ cu luna octombrie, inflația anuală a scăzut în 12 state membre. A rămas neschimbată în cinci și a crescut în zece.

La nivelul zonei euro, serviciile au avut cea mai mare contribuție la inflația anuală, cu +1,58 puncte procentuale, urmate de:

  • alimente, alcool și tutun (+0,46 puncte procentuale)
  • bunurile industriale neenergetice (+0,14 puncte procentuale)

Energia a avut, în schimb, un impact negativ asupra inflației, de -0,04 puncte procentuale.

Inflația anuală reflectă evoluția prețurilor bunurilor și serviciilor de consum comparativ cu aceeași lună a anului anterior. Inflația lunară indică variația față de luna precedentă.

Cum era inflația anul trecut

Tendința divergentă a României față de media europeană se observă și la începutul anului 2025.

În martie 2025, inflația anuală din zona euro a scăzut la 2,2%, de la 2,3% în februarie, iar în Uniunea Europeană la 2,5%, de la 2,7%.

Cu toate acestea, România înregistra atunci o rată anuală de 5,1%, tot cea mai mare din UE, urmată de Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%).

Și în martie 2025, serviciile au fost principalul motor al inflației din zona euro. Au fost urmate de alimente, alcool și tutun (+0,57 puncte procentuale), în timp ce energia a continuat să tempereze creșterea prețurilor.