Municipalitatea brașoveană a revenit asupra proiectului de restaurare a 10 troițe din cartierul istoric Șchei din Brașov. Reacțiile brașovenilor nu au întârziat să apară.
Proiectul face parte dintr-un amplu program de reabilitare a monumentelor de patrimoniu.
Potrivit administrației locale, proiectul este pregătit pentru finanțare nerambursabilă. Acesta propune nu doar restaurarea efectivă, ci și crearea unui parcurs coerent între monumente. Ar include amenajări peisagere, panouri explicative și conexiuni narative.
Reacții acide în comentarii: „13,4 milioane de lei pentru troițe?”
Anunțul Primăriei a stârnit un val de reacții în rândul cetățenilor, care au pus sub semnul întrebării costurile asociate restaurării. Deși proiectul se bazează pe fonduri europene, mulți brașoveni consideră sumele vehiculate ca fiind excesive și cer transparență totală. Un comentariu, cu un ton mai ironic, sugerează cauza neafișării devizului:
Consilierul USR Alexandru Gheorghe reclamă lipsa dezbaterii publice sau a unei transparențe reale în Consiliul Local:
Sursa foto: comentariu Facebook la postarea Primăriei
Nemulțumirea s-a extins și asupra modului în care municipalitatea comunică proveniența fondurilor:
„De ce tot pune accent pe faptul că suma destinată reabilitării troițelor vine de la UE?! Sau ce vrea să spună, că e ok să deturneze fondurile europene?”
„Nu spune nimeni că nu trebuie făcute. Dar făcute la prețuri de pe planeta Pământ, nu de pe Marte… Chiar ne credeți proști?”
Primăria și specialiștii contraatacă: „Nu e vorba de reparații simple”
În apărarea proiectului din Șchei, arhitectul Tudor Pavelescu, coordonatorul echipei de proiectare, explică diferența între reparații și restaurare:
„De exemplu, capitelul acesta (de la Troița Căpitanului Ilie Birț, din Piața Unirii) trebuie curățat de cineva care a mai făcut așa ceva. Asta nu poate fi făcut cu 50 de lei/m.p. […] Tot aici avem reparații la tencuială, lângă pictură. Se face altfel decât o reparație obișnuită. Adică tencuiala trebuie făcută cu 2 mm mai în spate decât pictura, iar asta nu se poate calcula la metru pătrat!”
Totuși, în comunitate există și voci care, deși apreciază expertiza tehnică, rămân sceptice cu privire la costuri:
„Dl. Tudor Pavelescu chiar pare un specialist! ‘Capitelul trebuie curățat de cineva care a mai făcut așa ceva!’ […] Doar cineva care chiar se pricepe putea face aceste afirmații pline de informații relevante!” (comentariu pozitiv, dar ironic)
Precedente și semne de întrebare: troițele au mai fost restaurate în 2010
Două dintre troițele incluse în proiectul actual (Troița Căpitanului Ilie Birt și Crucea Mușicoiului) au mai beneficiat de lucrări de restaurare în 2010, tot în timpul mandatului lui George Scripcaru.
La vremea respectivă, proiectele au fost finanțate prin fonduri guvernamentale, iar pentru Ilie Birt s-au alocat peste 140.000 de euro. Pentru Crucea Mușicoiului, 41 de mii de euro.
Vizita noastră la fața locului arată că Troița Căpitanului Ilie Birt se află într-o stare de degradare avansată. Pictura murală este ștearsă în multe locuri, tencuiala este căzută sau exfoliată, iar vopseaua de pe cruce este deteriorată.
Deși se observă urme ale lucrărilor anterioare, durabilitatea acestora ridică semne de întrebare. De asemenea, unele cărămizi sunt inscripționate cu numele unei firme. Cu siguranță, aceasta nu poate fi considerată o practică tradițională.
Lucrări propuse în noul proiect
Documentația oficială (DALI) detaliază intervenții precum:
- Restaurarea învelitorii cu țiglă romboidală, specifică zonei
- Consolidarea structurii cu materiale tradiționale
- Eliminarea jardinierei adăugate ulterior
- Restaurarea elementelor decorative și din piatră de către specialiști acreditați
Neîncrederea persistă: „Face parte din cultură, dar ne costă cam mult”
Mulți comentatori nu contestă necesitatea restaurării, ci lipsa de transparență și lipsa prioritizării investițiilor publice:
Sursa foto: comentariu Facebook la postarea Primăriei
„Hai să ne motivăm furtul 🤮🤮🤮”
„Așa e, fac parte din cultura, tradiție, istorie… doar că ne costă cam mult!”
„Probabil costă 20% din suma zisă, și restul intră din nou în buzunarele ‘unora’.”
Unii sugerează chiar alternative pentru destinația banilor publici:
„Cred că sunt spitale, policlinici, cabinete de medici de familie, centre sociale în paragină – banii aceștia erau buni în altă parte.”
„Biserica, la câți bani are… ar putea să se ocupe de troițe.”
