Curtea Constituțională a amânat pentru mâine, 29 decembrie, o decizie privind pensiile speciale ale magistraților. Și asta pentru că o parte dintre judecătorii CCR au plecat din ședință.

Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc ar fi cerut amânarea pentru ianuarie. Cum propunerea nu a fost acceptată, cei 4 au părăsit sala, conform stiripesurse.ro.

Iar președinta CCR a anunțat că ședința se reia mâine, 29 noiembrie.

Știrea Inițială:

RĂMÂN MAGISTRAȚII CU PENSIILE SPECIALE CÂT SALARIILE?

Curtea Constituțională (CCR) a amânat până astăzi o decizie privind legea care modifică nivelul pensiilor judecătorilor și procurorilor. Dar și vârsta lor de pensionare.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contesta legea asumată de Guvernul Ilie Bolojan.

Decizia vine și în contextul presiunii publice față de modul în care se soluționează cazurile de corupție din România, tocmai de către unii magistrați.

ÎCCJ susține că legea îi discriminează magistrații față de alți angajați, cum ar fi cei din sistemul de apărare. Și ei primesc pensii de serviciu, dar legea nu îi vizează.

ÎCCJ mai susține că modificarea nivelului pensiilor – care ajunge acum la 25.000 de lei în medie – afectează independența sistemului judiciar.

Este a doua oară când CCR se pronunță asupra unei legi asumate de Guvern pe tema pensiilor magistraților. Prima dată, în octombrie, CCR a respins pe formă, nu pe fond, legea care micșăra pensiile speciale și mărea vârsta de pensionare. Motivul a fost faptul că Executivul nu a așteptat ca CSM să dea un aviz legii.

De data asta, Consililiul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului privind reforma pensiilor magistraților. Avizul este consultativ, dar el trebuie să existe.

CE CONȚINE LEGEA AFLATĂ SUB LUPA CCR

Al doilea proiect de lege are o singură diferență față de primul proiect respins de Curtea Constituțională. Și anume, o perioadă de tranziție de 15 ani până la vârsta standard de pensionare de 65 de eni.  Față de 10, cât era în primul proiect care a fost respins pe formă, nu pe fond.

Principalele prevederi din lege:

  • Pensiile sunt plafonate la maximum 70% din venitul net înainte de pensionare (față de 100% în prezent)
  • Vârsta standard de pensionare – egală cu cea din sistemul public de pensii, 65 de ani;
  • Minimum 35 de ani vechime pentru pensionare;
  • Pensionare anticipată sub 35 de ani vechime, cu o penalizare anuală de 2% din cuantumul pensiei până la împlinirea vârstei de pensionare;
  • Creșterea vârstei de pensionare se face eșalonat, în 15 ani

BOLOJAN DESPRE LEGITIMITATE ÎN EVENTUITATEA UNUI EȘEC LA CCR

Premierul Ilie Bolojan a vorbit DigiFM de despre legitimitatea guvernului, dacă legea ar pica la CCR.

„Legitimitatea de a lua măsuri asemănătoare n-are cum să fie mai mare, pentru că dacă într-o zonă unde lucrurile erau absolut evidente n-ai reușit să treci, e greu de presupus că vei putea lua astfel de măsuri în zone adiacente sau susține măsuri în general care nu sună bine. Ca să poți face lucruri, instrumentul important în administrație este și autoritatea pe care o ai. Asta ține și de încredere, asta ține și de suport politic, asta ține și de lucruri pe care le-ai făcut cu o anumită consecvență. Toate generează un aspect de autoritate”, declară  premierul Bolojan la digifm.

În cazul unei decizii de respingere a contestației, Ilie Bolojan speră ca Uniunea Europeană să accepte depășirea termenului pentru modificarea legii. Termenul asumat fusese 28 noiembrie, dar Executivul nu a reușit să aibă o lege publicată în Monitorul Oficial până atunci. De această lege depind 231 de milioane de euro din PNRR.