Astăzi, în ședința ordinară a Consiliului Local, a fost prezentat un proiect de reconversie a CET-ului într-un hub energetic. Proiectul propune și o stație de ardere a gunoiului, contestată de opoziție.

PROIECT: CET-UL, TRANSFORMAT ÎNTR-UN HUB ENERGETIC

Astăzi, la începutul ședinței, primarul George Scripcaru a spus că a demarat o procedură de consultanță pentru retransformarea platformei CET, achiziționată de Primărie în 2022.
Pentru a explica mai bine acest plan de transformare a platformei, primarul a chemat în ședință doi experți care să prezinte consilierilor proiectul.

„Vorbim de o suprafață de 50-60 ha. În momentul de față, loturile pe care le-am luat în considerare, care sunt în proprietatea municipiului, sunt într-o suprafață de 44 ha. Au fost investigate toate loturile din punct de vedere cadastral, analizate fiecare în parte, inclusiv construcțiile aferente”, a spus unul dintre experți.

Ulterior, primarul a declarat că prima etapă este reprezentată de dezafectarea, ecologizarea și curățarea terenului.

TURNUL C.E.T. NU VA FI DEMOLAT

În cadrul proiectului, Turnul C.E.T., devenit deja simbol al Brașovului, nu va fi demolat.

„Nu vom desființa turnul. El este cel mai înalt turn din țară, 239 m înălțime, și eventual vom încerca să-l folosim ca și coș de fum.”

Salvată va fi și clădirea de birouri și hala de motoare, în rest, conform proiectantului, toate structurile vechi vor fi desființate.

„Propunem spre desființare 58.000 mp și spre reabilitare 19.000 mp. Primul pas este dezafectarea, și pentru dezafectare deja am identificat construcții, clădiri care trebuie desființate. Se păstrează zona de birouri și hala de motoare, restul totul se desființează.”

Ce clădiri vor fi demolate și clădiri vor rămâne în picioare conform proiectului.
Foto: Captură Ședința Consiliului Local

CE VA APĂREA ÎN LOCUL VECHILOR CONSTRUCȚII

În locul vechii infrastructuri C.E.T., proiectantul propune o eoliană, un parc solar, un centru de date, o stație de producție hidrogen, o stație de alimentare cu hidrogen pentru transportul în comun și, poate cel mai controversat, o stație de ardere a deșeurilor.
Conform lui Emil Iakaboș, unul dintre experții care au vorbit în Consiliul Local, acest proiect ar putea reprezenta cel mai complex hub energetic din țara noastră.

„Ne-am dorit ca Brașovul să nu mai plătească penalități la mediu, să încercăm să aducem cel mai complet hub din România și să folosim toată această energie pentru cetățenii orașului Brașov. Asta înseamnă ca gigacaloria să scadă cu 40%.”

STAȚIA DE ARDERE A DEȘEURILOR, CONTESTATĂ

Stația de ardere a deșeurilor a fost contestată de consilierii USR, în primul rând din cauza poluării și a mirosului care deja afectează zona Triaj, Timiș-Triaj, Tractorul.

„Știți că la Brașov avem inversiune termică. Știți că la Brașov avem probleme cu particulele fine, știți că arderea biomaselor poluează, orice am face.

În zona respectivă pute. Dacă noi aducem gunoiul de la groapă cu trenul la CET și mai aproape de locuințele din Triaj, din Tractorul, o să pută și mai tare”, a spus Alexandru Gheorghe.

Acesta se teme și că în Brașov va fi adus gunoi din toată România pentru a fi transformat în energie, ceea ce ar polua orașul.

Emil Iakaboș a spus însă că există metode moderne, precum perdele ecologice, care vor reduce riscul producerii de mirosuri în timpul transportului gunoiului pe cale ferată. De asemenea, el a argumentat că în Brașov nu vor fi aduse gunoaie din țară, deoarece Brașovul are gunoi pentru 21 de ani.

Ulterior, discuția s-a dus spre celelalte tipuri de energie produsă, respectiv cea eoliană și cea fotovoltaică.
Alexandru Gheorghe a argumentat că terenul este prea valoros, fiind în oraș și conectat la rețeaua rutieră și feroviară, pentru a fi construit pe el un parc solar.
Opinia aceasta a fost susținută și fostul primar, deputatul Allen Coliban, prezent și el la ședință.

„Parcurile fotovoltaice se fac pe alte suprafețe.”

A fost ridicată și problema eolienelor, Alexandru Gheorghe argumentând că viteza vântului nu este optimă pentru ca astfel de instalații să fie oportune.
Emil Iacaboș a spus însă că:

„Ca viteza vântului, aveți cam 8,5 – 9 m/s, lucru care poate fi folosit pentru 3 megawați, în contextul actual al dezvoltării eolienelor.”

CE SPUNE FOSTUL PRIMAR DESPRE PROIECT

La finalul discuției, fostul edil a preluat cuvântul, vorbind despre toate punctele prevăzute de proiect.

„⁠Piroliză/gazeificare. A încercat Frîncu, fabrica e încă lângă gardul CET. 2 milioane, la vânzare. Dacă mergea, o făcea Butuza.”

Fostul primar a vorbit și despre cogenerare. Aceasta este metoda pe care privatul care acționează pe acea platformă o folosește.

Cogenerarea energiei electrice este producția simultană de energie electrică și termică din aceeași instalație, prin utilizarea căldurii reziduale a procesului de generare a electricității.

„Despre cogenerare. Culmea, nu v-ați atins deloc de varianta asta, care e fix cea folosită de cei de la care cumpărăm energia. Privatul a considerat asta ca fiind varianta cea mai bună de producere, noi pare că nu vrem să îl deranjăm.
⁠

Incinerare. Avem 1,1 milioane tone capacitate de coincinerare la fabricile de ciment. Incineratoarele nu sunt finanțabile de către Uniunea Europeană, pentru că nu este considerată reciclare. Sunt considerate valorificare prin eliminare de deșeuri. Mai mult, în Planul Național de Gestiune a Deșeului au fost scoase tocmai pentru că prezentau riscuri cu dioxine, cu furani, probleme de mediu.”

Despre incinerare, Emil Iacaboș i-a transmis fostului edil că nu vor fi aduse la Brașov, fiind nepermise de lege.

PLATFORMA C.E.T., CUMPĂRATĂ DE PRIMĂRIE ÎN 2022

Platforma C.E.T. a fost achiziționată de Primăria Brașov în 2022, când primar era Allen Coliban. Scopul acestei achiziții a fost transformarea platformei în sit industrial, având în vedere poziționarea terenului în intravilanul municipiului. Prețul pentru care platforma a fost cumpărată de către municipalitate a fost de 13,5 milioane de euro.