Primăria Brașov încă dorește construcția tunelului prin Tâmpa: municipalitatea pregătește documentația tehnică

Primăria Municipiului Brașov încă dorește realizarea unei documentații tehnice în vederea realizării unui tunel prin muntele Tâmpa, care să lege Centrul Istoric de Valea Cetății. Despre acest proiect inutil, foarte costisitor și dăunător pentru natura din zonă se discută încă din 1940.

Scripcaru vrea să realizeze un tunel prin Tâmpa

Proiectul tunelului prin Muntele Tâmpa a reintrat în atenția publică încă din timpul campaniei electorale a lui George Scripcaru din 2024. În stufoasa sa carte de promisiuni regăsim și acest proiect. Actualul primar îl justifica atunci prin faptul că această soluție de trafic a fost gândită atunci când s-a construit cartierul Răcădău (anii 1970–1980). Mai mult, el descria proiectul ca fiind o soluție dezvoltată de către doi studenți de la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”. Tunelul este, de asemenea, comparat cu unul din Salzburg, Austria. Traseul tunelului ar trebui să conecteze strada Nicolae Bălcescu și strada Tâmpa.

Edilul a vorbit ulterior despre acest proiect și în noiembrie 2025, în emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”, potrivit NewsBV.

În cadrul emisiunii, Scripcaru a fost întrebat și despre impactul asupra mediului pe care l-ar avea acest proiect. Primarul a răspuns că proiectul va trebui gândit „cu respect pentru mediu”.

„Tunelul ar trebui gândit cu respect pentru mediu, cu studii geologice, hidrotehnice și de stabilitate. E un obiectiv strategic, dar trebuie făcut doar dacă e fezabil și sigur pentru ecosistemul Tâmpei.”

Potrivit NewsBV, în paralel cu proiectul tunelului, administrația lucrează la reconfigurarea străzii Dobrogeanu Gherea.

Stadiul actual al proiectului

L-am întrebat pe purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Brașov, Sorin Toarcea, în ce stadiu se află acum proiectul.

„În prezent, acest proiect se află pe lista de investiții a municipalității, în vederea achiziționării documentației tehnice – faza Studiu de Fezabilitate. Costurile lucrărilor vor fi estimate în urma finalizării Studiului de Fezabilitate, în cadrul căruia se vor efectua și analiza cost-beneficiu și analiza impactului asupra mediului.”

De asemenea, am vrut să aflăm pe ce studii se sprijină ideea construirii acestui tunel, care va fi oricum paralel cu strada Dobrogeanu Gherea. Sorin Toarcea ne-a răspuns că utilitatea proiectului este atestată de studiul de trafic al Municipiului Brașov din 2021.

Conform acestuia, construcția unui tunel pe sub Tâmpa între str. Nicolae Bălcescu și str. Tâmpei ar degreva traficul de pe str. Constantin Dobrogeanu Gherea și, parțial, de pe inelul rutier central.

Și totuși rămân multe întrebări în aer. Oare chiar merită distrugerea naturii din zona unde ar putea fi amenajat șantierul și costurile imense (estimate ultima dată în 2003 la 11 milioane de euro) pentru această scurtătură fără impact major asupra traficului?

Un proiect cu o istorie de peste 80 de ani

În anii 1930, în Brașov dominau discuțiile despre sistematizarea orașului, pe atunci mult mai mic decât acum. Înmulțirea automobilelor (713 în 1932, potrivit Monitorul Expres), apariția autobuzelor (1932) și a marilor fabrici însemna că străzile înguste ale orașului urmau să se aglomereze tot mai tare.

Tâmpa era un element important în această poveste. În 1933, arhitectul C.G. Dragu a realizat un plan de sistematizare a orașului. El își dorea, de asemenea, ca pe Tâmpa, în locul statuii lui Arpad, să fie amplasată o cruce asemănătoare celei de pe Caraiman. Până la aceasta ar fi urmat să fie realizat un drum pentru mașini.

În 1940 apare pentru prima dată și planul tunelului. Probabil, prin acesta se dorea un acces mai facil spre uzina de vagoane (ulterior Uzina Steagu Roșu).

Ideea a fost abandonată odată cu intrarea României în Al Doilea Război Mondial.

Nici autoritățile comuniste nu au putut realiza tunelul

Ideea tunelului a revenit abia în perioada comunistă. Se pare că noul regim voia neapărat să lege zona istorică de zona industrială a orașului, potrivit unui articol din publicația „Munca” din 25 octombrie 1969.

„Tunel pe sub Tîmpa?

Poziţia geografica şi structura reţelei stradale a Braşovului, ce are ca axă conturul muntelui Tîmpa, a determinat, cu timpul, importante gîtuiri ale circulaţiei. In studiul realizat la I.P.G.C.-Bucureşti, consacrat rezolvării acestui neajuns, se propun, printre altele, următoarele soluţii interesante : construirea unei noi căi directe din centrul oraşului spre zona industrială „Steagul roşu“, printr-un tunel pe submuntele Tîmpa; degajarea de oraş a D.N.1; executarea unor pasaje denivelate pe subbulevardul Gh. Gheorghiu-Dej, pe subliniile de cale ferată, ce va lega Piaţa Gării centrale cu uzinele „Tractorul“, şi pe subnodul de circulaţie Bartolomeu.”

În 1979, odată cu construcția cartierului Răcădău, autoritățile au început proiectarea unui tunel care să lege centrul istoric de noua zonă rezidențială. Acesta este și proiectul pe care administrația actuală a Brașovului dorește să îl ducă la final.

Străpungerea urma să fie făcută din partea estică, paralel cu străzile Constantin Dobrogeanu Gherea și Tâmpei. Conform documentației, tunelul avea următoarele date tehnice: lungimea pasajului rutier subteran era de 842 metri, cu o lățime de 9,8 metri și înălțimea de 7,65 metri; cantitatea rocii excavate estimată era de 100.000 metri cubi; costul total al lucrărilor (atunci) se cifra la 163 milioane de lei.

Presa vremii lăuda demersurile autorităților și vorbea despre fezabilitatea proiectului în contextul în care, în același timp, se lucra și la metroul din București.

„Sperăm să facem din Brașov primul oraș al țării cu tunele rutiere urbane, contribuind la împrospătarea frumuseții lui. Din studiile noastre, s-ar preta foarte bine un tunel pe sub vestita Tîmpa, să lege noul cartier Răcădău la numai cîteva sute de metri, de centrul traditional al Brașovului și un tunel ce ar proteja monumentele istorice, care ar facilita circulația paralelă cu strada 7 Noiembrie. In momentul de față putem construi asemenea obiective. Dispunem de tunelişti, dispunem de utilaje. Am plecat în munca noastră de la metodele clasice ce necesitau sute de oameni și am ajuns să folosim trei scuturi de fabricație românească și vom spori numărul lor. Sînt agregate, de luptă cu forțele pecare le desfășoară miezul pămîntului. Cu alte cuvinte scutul e un utilaj complex care sapă, sprijină și montează cămașa tunelului.Experiența noastră în aceste metode de construcții a servit și la construcția impunătorului metrou din București. Poate, plimbîndu-vă prin București, ați trecut fără să știți că subpicioarele dumneavoastră lucrează. o asemenea „,cîrtiță” de metal..” Scria în 1980 publicația ASTRA.

Cu toate acestea, nici măcar comuniștii nu au văzut lumina de la capătul tunelului când vine vorba de acest proiect.

După căderea regimului, autoritățile locale s-au lăudat în continuare că vor duce acest proiect la capăt. Costurile mari au făcut, totuși, ca acesta să nu fie vreodată prioritar. În 2003, costul era estimat la 11 milioane de euro.