Vestea posibilei demolări a Duplexului 91, firma omului de afaceri Petrică Hogea din Piața Star, care a pierdut în instanță în favoarea Primăriei Brașov, ne-a făcut să „săpăm” după detalii mai puțin știute sau uitate despre afacerile în care Hogea a fost implicat, dar și despre presupusele tertipuri financiare făcute de acesta și de alte personalități importante din istoria recentă a Brașovului.
Tertipuri semnalate de presa vremii
Povestea a început în anii ’90 când, pe nesimțite, lângă Piața Star din centrul Brașovului s-au tăiat câțiva copaci și s-a înălțat o construcție masivă. Inițial, firma lui Hogea, Pop Marsic SRL, s-a angajat, printr-o asociere cu primăria, să ridice o construcție care să mascheze și să administreze vechile toalete subterane din acel loc.
Hotărârea Consiliului Local era ca investiția să fie de un miliard de lei, însă funcționarii pe la care au trecut actele au tot „periat-o”, până s-a ajuns la 310 milioane lei, iar termenul de finalizare, stabilit de Consiliul Local la un an, a apărut în autorizația de construcție ca fiind de doi ani. Practic, Hotărârea CL a aprobat ridicarea unei construcții provizorii din aluminiu și sticlă, care ar fi urmat să se reautorizeze anual.
Doar că fundația de buncăr cu zidărie fier-beton n-ar fi putut fi demolată în 24 de ore, iar terenul repus în starea inițială – așa cum se procedează în cazul clădirilor provizorii. Avizele au permis construirea complexului și pe zonele verzi, deși legea interzicea expres acest lucru.
Următoarea mișcare a fost transformarea asocierii municipalității cu firma Pop Marsh din una care viza întreaga suprafață construită, într-una care are ca obiect doar suprafața de teren. Toate acestea, și multe altele, sunt dezvăluite într-un articol din 20 iunie 1997, apărut în „Evenimentul Zilei”, sub titlul „Mafia din Primărie, mai tare ca legea”.

Evenimentul Zilei din 20-06-1997
Primarul Ghișe, prezent la inaugurarea chioșcurilor
Când presa a aflat că Hogea s-a asociat cu Primăria pentru a construi lanțul de magazine, câțiva consilieri municipali au cercetat actele și au descoperit mai multe nereguli. Ulterior, Consiliul Local a obligat Primăria să depună plângere penală împotriva firmei lui Hogea pentru nerespectarea autorizației de construire.
Pentru prima oară, în 1997, consilierii au decis demolarea magazinelor din Piața Star, doar că acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de astăzi. Fără nicio reținere, primarul de atunci, Ioan Ghișe, a participat la festivitatea de inaugurare a magazinelor, deși ele nu aveau autorizație de funcționare. Într-una dintre emisiunile radio din acea vreme, Petrică Hogea susținea cu tărie că este vorba de niște construcții provizorii, care vor fi demolate în scurt timp.

Fostul primar Ghișe, pe vremea când tăia panglica inaugurală la chioșcurile Duplex
Cinci credite de miliarde, într-o singură zi
Povestea de succes a lui Petrică Hogea este însă mult mai complexă și are legătură și cu Fabrica de Zahăr Bod – mai exact, cu secția Cicoare, prin intermediul căreia omul de afaceri a putut obține credite bancare uriașe. „Într-o singură zi, SRL-urile lui Hogea au obținut cinci credite de la BANCOREX și BIR Brașov. Aceste credite au fost garantate cu activul „Cicoarea” de la Bod”, dezvăluia „România Liberă” în ediția din 28 iunie 1999, în articolul cu titlul „Profitând de spate politic, unii au profitat cu nerușinare de fabrica statului”.
Din aceste ipoteci, firmele lui Petrică Hogea, Euro Metal Production, Edicart, Duplex 91 și Comprod urmau să primească miliarde de lei, deși în ședințele AGA de la Bod nici măcar nu s-a discutat despre acest subiect, conform „Monitorului de Brașov”, din 21 iunie 1999.
După ce a intrat în AGA, prefectul de la acea vreme, Ion Opriș, a emis un proces verbal prin care îl împuternicea pe directorul Fabricii de Zahăr Bod, Mircea Gherghe, să semneze ipotecarea secției Cicoare în baza societății lui Petrică Hogea, SC Viorel SRL, iar în iulie 1998, secția a fost ipotecată.
O premieră: prefectul Brașovului a fost arestat
După o lungă campanie de presă dusă de reporterul de investigații Georgeta Terciu, de la „Monitorul de Brașov”, directorul Gherghe și prefectul Opriș au fost arestați și judecați, iar Hogea a fost cercetat, la finalul anilor ’90, după ipotecarea secției Cicoare.
Inițial, el nu a recunoscut acuzațiile de înșelăciune aduse statului român, ci doar „gestionarea cu rea intenție”. Într-un final, Hogea a spus că el este de vină. La acea vreme, „România Liberă” scria că „dacă acuzațiile aduse lui Petrică Hogea vor sta în picioare în fața instanței de judecată, acesta riscă o pedeapsă cuprinsă între 10 și 20 de ani de închisoare, precum și interzicerea unor drepturi”. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Legături între politicieni și oameni de afaceri
Practic, la acea vreme, în crâncena luptă pentru a pune mâna pe activele statului s-au format două găști – una a pesediștilor, care-l susțineau din umbra pe afaceristul Dan Tartagă și una a pediștilor, care-l susțineau pe Petrică Hogea. „Conflictul dintre Tartagă și Petre Hogea a scos la iveală faptul că parlamentarii de Brașov nu sunt atât de nevinovați. Și realitatea o și demonstrează, în acest scandal financiar, bazat pe falsuri și deturnări de fonduri, fostul prefect de Brașov, Ioan Opriș, a executat fără cârtire ordinele primite de la cei care l-au propulsat în această funcție. Tot în urma scandalurilor financiare de la Fabrica de Zahăr Bod, a fost destituită președinta FPS Brașov, dna Elena Doval”, scria în ediția din 26 iunie a ziarului „România liberă”, jurnalistul brașovean Vasile Șelaru. Iar una dintre consecințele mai puțin văzute ale scandalului au fost procesele intentate de politicieni ziariștilor. Într-o vreme în care calomnia constituia o infracțiune pedepsită cu închisoarea, Deputatul Vasile Bran l-a dat în judecată pentru calomnie pe redactorul șef al „Monitorului de Brașov”.

Romania-libera-26-06-1999
Marele adversar
Însă Petrică Hogea nu s-a oprit aici. A intrat în posesia pachetului majoritar de acțiuni al ziarului „Bună Ziua Brașov”. Încă din 1995, el și-a dorit să aibă un mijloc de informare media în lupta pe care a dus-o cu marele său rival, omul de afaceri Dan Tartagă – cel care a reușit să-și adjudece Fabrica de Zahăr Bod într-un mod la fel de tulbure.

Hogea și Tartagă, pe vremea când rivalitatea lor a dat peste cap politica brașoveană
S-a ajuns chiar la o situație hilară, în care, pentru o perioadă de timp, la chioșcurile de presă să apară două publicații cu același nume – „Bună ziua, Brașov!” – una aparținându-i lui Hogea, iar cealaltă, lui Tartagă. Deși controversat și retras de mult de pe scena publică, acesta a fost deplâns în urmă cu un an într-o ședință cu scântei a Consiliului Local. Astfel, fostul consilier (actual deputat) Sebastian Rusu și colegii săi au blocat achiziția terenului Fabricii de Zahăr Bod de către Primăria Brașov.
Cazier curat
Petrică Hogea a fost condamnat în 2004 la cinci ani de închisoare pentru înșelăciuni bancare de 8,7 miliarde de lei aduse Băncii Internaționale a Religiilor și Bancorex. Cu toate acestea, nu a stat nicio zi încarcerat întrucât ar fi beneficiat – conform presei din acea perioadă – de protecția unor lideri importanți, precum Vasile Bran, la vremea aceea deputat și președinte al PD Brașov, și Victor Babiuc, fost ministru al apărării – ambii nașii lui Hogea.

Defunctul Babiuc, fost ministru de Interne și ex-deputatul Bran
Deși Poliția Brașov a susținut că îl caută, Petrică Hogea prezenta în permanență un certificat medical în care se menționa faptul că nu poate fi încarcerat.
Prietenul politicienilor
Banii luați de Petrică Hogea pentru cele patru firme ale sale după ipotecarea secției Cicoare nu au mai fost returnați, iar secția a fost pierdută. Însă atracția pentru politică a omului de afaceri a rămas la fel de intensă. La alegerile locale din 2012 s-a remarcat ca sponsor al Partidului Popular – Dan Diaconescu. Atunci, a apărut chiar în prima ședință a Consiliului Local, dând indicații consilierilor proaspăt aleși pe listele acestui partid.

Petrică Hogea (stânga), în 2012, surprins la prima ședință de Consiliu Local
Mai aproape de timpurile noastre, în 2017, a fost filmat de paparazzi cotidianului Cancan luând masa la un restaurant din capitală în compania premierului de atunci, controversatul politician Sorin Grindeanu – actual președinte al PSD.

Articolul din Cancan, în care Grindeanu, autorul celebrei Ordonanțe 13, este surprins la masa cu Petrică Hogea
În urma acestui articol, în care se preciza că Hogea este un „condamnat penal care nu a făcut însă nicio zi de închisoare, folosindu-se de un certificat medical, acesta a reacționat, acuzând jurnaliștii de calomnie. În plus, a făcut și plângere către Consiliul Național al Audiovizualului, împotriva televiziunilor care au preluat știrea. Hogea a arătat că a fost achitat definitiv într-un dosar penal pe care l-a avut și a prezentat în sprijinul afirmațiilor sale cazierul judiciar emis de Inspectoratul General al Poliției, în data de 13 februarie 2017 (vezi foto).

Cazierul lui Petrică Hogea
Nu s-a terminat! Mai urmează un proces
Toate acestea au făcut ca povestea firmelor lui Petrică Hogea să continue chiar și în 2025. Un lung șir de scheme financiare au dus la construirea Duplexului 91, din piața Star, care ar fi trebuit demolat de ani întregi, dar care stă în continuare în picioare.
Reamintim că, în 19 iunie 2025, Curtea de Apel Brașov a pus capăt luptei din instanță dintre Primăria Brașov și Petrică Hogea, proprietarul magazinelor Duplex 91, privind ocuparea ilegală a terenului. Presa a anunțat că magazinele vor fi în sfârșit demolate, iar spațiul ar putea fi modernizat.
Despre lucrările de demolare l-am întrebat și pe primarul George Scripcaru. El a spus că proprietarul terenului ar trebui să-l predea așa cum l-a primit, fără nicio construcție, doar că deținătorul nu vrea. Astfel, municipalitatea ar putea primi dreptul de a demola construcția, printr-o decizie de instanță. Mai mult, proprietarul este obligat să plătească pentru ocuparea ilegală a terenului câteva milioane de lei, după cum a spus primarul.
Reporter: Când vor începe lucrările de demolare ale Duplexului 91 din Piața Star?
George Scripcaru: Curtea de Apel a instituit o hotărâre să îl oblige pe deținător să pună la dispoziție terenul liber de sarcini. Deținătorul construcției nu vrea să facă acest lucru. Mai avem o etapă procesuală, care cred eu că va fi și finală, în sensul că, printr-o decizie de instanță, să ne dea nouă dreptul să dezafectăm municipalitatea de aceste clădiri, să aducem terenul la stare inițială. Oricum, instanța l-a obligat ca pe durata ocupării terenului fără un titlu să plătească municipiului Brașov toate sumele calculate pe această perioadă de câțiva ani de zile, ca și ocupare fără forme legale.
Reporter: La ce sumă se ridică despăgubirile?
Scripcaru: La câteva milioane de lei.
