Postul Crăciunului a început anul acesta cu o zi mai devreme decât în mod obișnuit. Postul se încheie în Ajunul Crăciunului.

Anul acesta, lăsata secului a avut loc în seara de 13 noiembrie. În mod normal, data la care se lasă sec este 14 noiembrie.

Însă, atunci când această zi pică miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi înainte, scrie Libertatea. Astfel, credincioșii au intrat în post pe 14 noiembrie, perioadă care se va încheia în 24 decembrie.

Postul Crăciunului este unul dintre cele patru mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă. Deși este un post de asprime mijlocie, are numeroase dezlegări la pește, în special în zilele de sâmbătă și duminică.

Ce nu este voie să mâncăm în Postul Crăciunului

Regulile alimentare sunt clare și au fost explicate de preotul Dan Damaschin, pentru Digi24.ro:

„Postul Nașterii Domnului presupune respectarea unui regim alimentar specific, care implică abținerea de la consumul de carne, ouă, produse lactate, vin și ulei.”

Astfel, în majoritatea zilelor din post NU se consumă:

  • carne de orice fel
  • preparate din lapte: brânză, caș, smântână, iaurt, unt
  • ouă și produse care le conțin
  • vin și ulei (în zilele de strictețe mai mare)
  • preparate care conțin ingrediente de origine animală

În locul lor sunt recomandate alimente vegetale: legume, fructe, fasole, mazăre, linte, cereale, pâine, cartofi, ciuperci, semințe și nuci.

Zilele de dezlegare la pește, vin și ulei sunt acordate în funcție de sărbătorile din calendar.

Zile cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului

Pe lângă sâmbătă și duminică (cu excepția primei și ultimei săptămâni), credincioșii au dezlegare la pește în:

  • 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
  • 25 noiembrie – Sf. Mare Mc. Ecaterina
  • 2 decembrie – Sf. Cuv. Paisie și Cleopa de la Sihăstria
  • 4 decembrie – Sf. Mare Mc. Varvara
  • 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana
  • 18 decembrie – Sf. Cuv. Daniil Sihastrul

Pe 30 noiembrie va avea loc și hramul Catedralei Naționale, în cinstea Sfântului Apostol Andrei, scrie basilica.ro.

Semnificația perioadei: de la alimentație la transformare spirituală

Preoții subliniază că postul nu înseamnă doar schimbarea regimului alimentar.

„Adevărata valoare a postului nu stă numai în abținerea de la anumite alimente, ci în controlul asupra păcatelor și al comportamentelor greșite (…). Postul nu este o competiție sau un examen.”, explică părintele Dan Damaschin.

El amintește și simbolismul celor 40 de zile, care apare în momente esențiale ale Scripturii. Moise, Ilie și Mântuitorul au petrecut câte 40 de zile în post și rugăciune înaintea unor mari lucrări duhovnicești.

Cum se adaptează restaurantele și piețele

Intrarea în post schimbă și oferta gastronomică din orașe. Bucătarii introduc supe cremă de legume, tocănițe de post și preparate pe bază de ciuperci. Iar în zilele permise, se oferă pește sau chiar fructe de mare.

Sorin Saviuc, bucătar, pentru stirileprotv.ro:

„Pregătim supe cremă de linte, de dovleac, de mazăre, de ciuperci, cu crutoane aromatizate. Și la felul doi avem tocănițe.”

Valerică Ștefan, chef:

„De la greci, de la Muntele Athos, vine și faptul că fructele de mare pot fi preparate de post.”

În piețe, gospodinele se aprovizionează cu roșii, ardei kapia, verdeață, cartofi, fasole, păstăi sau ciuperci. Multe dintre ele pregătesc sarmale de post, ciorbe de zarzavat sau salate, potrivit stirileprotv.ro.

Nutriționiștii confirmă beneficiile acestui regim:

„Alimentele din plante ajută prin conținutul mare de fibre (…) cu prevenția cancerului de colon.”, spune medicul Andreea Moroșanu, citat de aceeași sursa.