Un studiu realizat de NASK, institutul național de securitate cibernetică din Polonia, arată că una din cinci sesizări privind dezinformarea online transmise către platformele de socializare în 2025 a fost respinsă sau ignorată.
Potrivit raportului, instituția a raportat anul trecut aproximativ 46.000 de materiale considerate a conține dezinformare. În majoritatea cazurilor, platformele au aplicat o formă de moderare. Aproximativ 68% dintre conținuturile semnalate au fost marcate ca potențial manipulator. Unora li s-a limitat vizibilitatea sau au dus la suspendarea conturilor utilizatorilor care le-au publicat.
Cu toate acestea, doar 12% dintre materialele raportate au fost eliminate complet. Pentru alte 20% dintre sesizări, platformele fie au respins solicitările formulate de NASK, fie nu au luat nicio măsură într-un interval de două săptămâni.
În aceste condiții, peste 9.000 de informații considerate potențial dăunătoare ar fi putut rămâne accesibile online, scrie Digi24.ro.
Critici la adresa platformelor
Comentând concluziile studiului, ministrul polonez al afacerilor digitale, Krzysztof Gawkowski, a cerut înăsprirea regulilor pentru platformele online. Acesta a criticat decizia președintelui Karol Nawrocki de a veta legislația de implementare a Digital Services Act (DSA).
Este un act legislativ al Uniunii Europene menit să crească nivelul de siguranță al utilizatorilor în mediul online. Dreapta politică din Polonia a susținut însă că legea ar putea limita libertatea de exprimare.
„Atacurile asupra spațiului cibernetic polonez sunt în creștere. Astăzi, platformele decid ce conținut vor vedea polonezii. Dar platformele nu se simt responsabile, deoarece nu avem o lege care să impună această responsabilitate”, a spus Gawkowski.
Reprezentanții NASK au precizat că materialele raportate acoperă o gamă largă de riscuri online, de la dezinformare în domeniul sănătății până la conținut pedofil sau escrocherii cu investiții fictive.
De asemenea, dezinformarea a fost frecvent întâlnită și în jurul unor teme politice sensibile. De exemplu, alegerile prezidențiale de anul trecut sau incidentele provocate de drone rusești care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei.
Potrivit raportului, astfel de narațiuni false sunt adesea create pentru a amplifica tensiunile sociale, conform Digi24.ro.
