Deputatul brașovean Ovidiu Paraschivescu, alături de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, au descoperit vineri, la Zărnești, o stație de sortare a agregatelor folosită drept paravan pentru extragerea ilegală de balast.

Stație de sortare folosită pentru extragere ilegală de balast

Vineri, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, alături de deputatul USR Ovidiu Paraschivescu, s-au deplasat în zona orașului Zărnești, unde au inspectat o stație de sortare a agregatelor.

„Am fost la Zărnești cu ministra Diana Buzoianu și ne-am oprit din întâmplare la prima stație de sortare a balastului care ne-a ieșit în cale”, a scris deputatul pe pagina sa de Facebook.

La fața locului, ministrul a constatat că, în perimetrul stației, aveau loc activități specifice exploatării balastului. Dovadă erau utilajele prezente în zonă, caracteristice acestui tip de operațiuni.

Mai mult, se pare că reprezentanții Apelor Române erau la curent cu situația. Aceștia ar fi deschis un dosar penal în urmă cu trei luni pentru activitatea ilegală, însă stația a continuat să funcționeze.

„Este o stație pe perimetrul căreia a fost găsit balast ilegal, suficient cât să depuneți plângere penală, dar ați lăsat stația și avizul de funcționare? A fost deschis dosar penal pentru balastul ilegal, dar stația a fost lăsată să funcționeze, cu avize, cu tot. Au echipamente care le permit extragerea balastului. Am înțeles că aceasta este o metodă foarte populară: te autorizezi pentru stație de sortare, dar îți aduci echipamente și exploatezi ilegal”, a declarat Diana Buzoianu.

Ulterior, ministrei i s-a transmis că s-a extras „doar puțin” și că operatorul ar avea balast legal provenit din Codlea. Aceasta a cerut clarificări până luni, 6 aprilie.

1000 de iazuri piscicole, folosite ca paravan pentru exploatări ilegale

Ministerul Mediului a publicat, în urmă cu o lună, un raport care arată că, din 1.200 de iazuri piscicole avizate, aproximativ 1.000 sunt, în realitate, exploatări de balast mascate.

Mecanismul a fost explicat și în cea mai recentă investigație „România, te iubesc!”, realizată de jurnalistul Rareș Năstase.

Metoda este simplă: se depune un proiect pentru piscicultură, care presupune săpături. Pentru fiecare metru cub extras se plătește o redevență de aproximativ 60 de cenți. Dacă este afectată pânza freatică, se achită taxe suplimentare către Apele Române.

Pe hârtie, proiectele respectă toate condițiile, însă, în realitate, scopul este exploatarea agregatelor.

Legea prevede că iazul trebuie finalizat în maximum cinci ani. În caz contrar, terenul ar trebui readus la starea inițială – lucru care, de cele mai multe ori, nu se întâmplă.

Reporterii emisiunii au descoperit inclusiv cratere umplute ulterior cu deșeuri și acoperite cu pământ, practici extrem de dăunătoare pentru mediu.

Platformă pentru verificarea balastierelor

În urmă cu o săptămână a fost lansată platforma „Inspectorul Balastierelor”, prin care oricine poate verifica rapid dacă o balastieră funcționează legal.

Platforma (disponibilă aici) oferă acces public la informații oficiale privind balastierele din albiile râurilor, iazurile și stațiile de sortare. Utilizatorii pot verifica valabilitatea avizelor, identifica operatorii economici și compara situația din teren cu datele oficiale, prin funcția de geolocalizare.

Aplicația include 6.216 perimetre autorizate în ultimii cinci ani, dintre care 1.849 sunt active în prezent. În județul Brașov, sunt înregistrate 54 de perimetre autorizate.