Jocurile de noroc au intrat oficial în coșul de consum luat în calcul de Institutul Național de Statistică, pe fondul creșterii accelerate a sumelor cheltuite de români.

Datele Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc arată că doar anul trecut s-au cheltuit peste 18 miliarde de lei pentru pariuri, loto și jocuri online. În același timp, autoritățile discută măsuri mai stricte pentru protejarea tinerilor.

Cheltuielile la jocurile de noroc, incluse în calculul ratei inflației

Pentru prima dată, Institutul Național de Statistică (INS) a inclus jocurile de noroc în calculul ratei inflației, semn că aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetele românilor pentru a fi introduse în coșul de consum. În ianuarie, rata inflației a fost de 9,6%. Iar prețul biletelor la loto și pariuri sportive a crescut cu 2,6% față de finalul anului trecut, scriu stirileprotv.ro.

Datele Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc arată că românii au cheltuit peste 18 miliarde de lei pentru acest tip de divertisment. Numai anul trecut:

  • 915 milioane de lei au mers către pariuri sportive
  • 11,5 miliarde de lei către jocurile online
  • aproape 5,8 miliarde de lei către aparatele de tip slot-machine

În prima jumătate a lui 2025, suma depășește deja 5,5 miliarde de lei. La extragerea Loto de duminică, românii au cheltuit aproximativ 12 milioane de lei, cu peste un milion de bilete jucate.

Interesul crește odată cu valoarea premiilor. Dacă marele premiu la 6 din 49 s-a câștigat joi, la Joker miza depășește 10 milioane de euro, potrivit stirileprotv.ro.

Fenomenul afectează în special familiile cu venituri mici, spun specialiștii:

„Cumva și într-un context de sărăcie și de lipsă de educație, speră că vor găsi în jocurile de noroc soluția ieșirii din situația grea. O să vezi case de pariuri sau cazinouri în cele mai sărace cartiere. Adică oamenii cu resursele cele mai puține speră să-și rezolve situația financiară din noroc, de cele mai multe ori banii jucați sunt bani absolut necesari, joacă banii de chirie până plătesc chiria, joacă banii de facturi până plătesc facturile, ei riscă niște bani absolut necesari”, spune Adrian Asoltanie, economist.

La nivel global, românii generează 3,1% din totalul sumelor jucate online, deși economia națională reprezintă doar 0,33% din economia mondială.

Reglementarea jocurilor de noroc, în dezbatere

Între timp, Senatul a adoptat două proiecte de modificare a OUG 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Primul prevede creșterea vârstei minime de participare de la 18 la 21 de ani. Precum și interzicerea accesului persoanelor sub 21 de ani în sălile de joc. Al doilea introduce interdicția promovării online a jocurilor de noroc în intervalul 6:00–24:00 și elimină reclamele în care apar personalități publice.

„Deşi am propus nişte măsuri de bun-simţ, normale, pentru protejarea tinerilor de acest flagel şi reducerea expunerii agresive la publicitate, ambele proiecte au primit rapoarte de respingere. Este un semnal îngrijorător că, în loc să punem pe primul loc sănătatea publică şi protecţia generaţiilor tinere, astfel de iniţiative sunt blocate înainte să aibă o şansă reală”, a precizat liderul USR din Camera Deputaţilor, Diana Stoica.

Proiectele urmează să fie dezbătute în Camera Deputaților care este for decizional.