Ion Iliescu a fost o personalitate controversată. Primul președinte al României libere a fost acuzat în două dosare, Mineriada si Revoluția. Nici unul dintre ele nu s-a încheiat sau   judecat.

A fost totuși  președintele care a adunat clasa politica in jurul Declarației de la Snagov, in 1995, pentru a susține Romania în drumul său european.

Ion Iliescu și-a petrecut ultimele săptămâni din viață la Spitalul SRI ”Agrippa Ionescu” din București. Acolo s-a internat încă din 9 iunie pentru probleme respiratorii severe și a fost diagnosticat ulterior cu cancer la plămâni. În timpul internării,  fostul președinte a fost operat cu succes, spuneau medicii la acea dată.

De sâmbătă însă, starea generală a pacientului Ion Iliescu s-a agravat, iar organele au cedat pe rând.

TATĂL LUI ION ILIESCU, DAT AFARĂ DE LA UZINELE IAR BRAȘOV PENTRU PROPAGANDĂ COMUNISTĂ

Iliescu a provenit dintr-o familie unde bolșevismul s-a transmis din tată în fiu. Bunicul său Vasili Ivanovici a fost un agitator comunist rus, fugit din calea poliției secrete țariste în Regatul României.  În 1895 acesta s-a stabilit la Oltenița. Ulterior și-a „românizat” numele.

Ambii săi fii, atât Alexandru (tatăl fostului președinte), cât și Eftimie (unchiul) au fost luați în vizorul Siguranței, poliția secretă din perioada interbelică, pentru că făceau propagandă bolşevică.

După mai mulți ani în care a lucrat la CFR, Alexandru Iliescu se duce la Brașov unde lucrează ca mecanic la uzinele I.A.R. Brașov.  A lucrat însă foarte puțin timp, cam două luni, fiind dat afară pentru propagandă comunistă.

ION ILIESCU, CRESCUT DE BUNICI

Ion Iliescu s-a născut la Oltenița la 3 martie 1930. Un an mai târziu, tatăl său pleacă la Moscova, iar el rămâne în grija bunicii. Într-un drept la replică pentru revista „Expres” din 1993, Ion Iliescu declară că la un an a fost abandonat de mama sa.

Iliescu a urmat primii ani de școală primară în orașul natal, după care a urmat studiile în București, la Liceul Industrial-Polizu, Liceul „Spiru Haret” și Colegiul „Sfântul Sava”.

În 1948  s-a numărat printre fondatorii Uniunii Asociațiilor Elevilor din România.

Fostul președinte a studiat apoi Electrotehnica la Institutul Politehnic București.

A STUDIAT LA MOSCOVA

A studiat apoi la  Institutul Energetic al Universității Lomonosov din Moscova. În timpul șederii sale la Moscova, a fost secretar al „Asociației studenților români”. În același timp la Moscova studia și fostul secretar general al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Ion Iliescu a declarat de mai multe ori că nu l-a cunoscut pe Gorbaciov în timpul studenției.

ASCENSIUNEA POLITICĂ

Întors în țară, Iliescu își continuă ascensiunea politică. În 1965 este ales prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Ocupă apoi mai multe funcții, printre care șef al Departamentului de Propagandă și ministru pentru Problemele Legate de Tineret, între 1967 și 1971.

În anii 70, Ceaușescu devine tot mai paranoic, simțindu-se amenințat de Iliescu. Ion Iliescu este trimis în Timiș vice-președinte al Consiliului Județean  și în Iași unde este pus în postul de președinte al Consiliului Județean Iași.

În 1984, Ion Iliescu este numit director al Editurii Tehnice unde va sta până la Revoluție.

REVOLUȚIA

În timpul Revoluției, Iliescu împreună cu alți disidenți politici creează Frontul Salvării Naționale,  care a preluat conducerea țării, ajutat de armată.

La Revoluție, după 22 decembrie 1989 au murit împuşcați peste 800 de români, iar noua putere a dat vina pe “teroriști”. Pentru că nimeni nu a văzut niciun terorist, a apărut Dosarul Revoluției.

Ion Iliescu a promis în 1990 că FSN nu va deveni partid politic şi nu se va implica în alegeri. Cu toate acestea, s-a transformat în partid şi a câştigat alegerile.

PENTRU UNII SALVATOR, PENTRU ALȚII TRĂDĂTOR

Iliescu candidează la alegerile din 1990, apoi în 1992. În 1990 îi înfrânge pe candidații PNL și PNȚCD, iar în 1992 îl înfrânge pe candidatul Convenției Democratice, Emil Constantinescu. Acesta îl va învinge pe Ion Iliescu în 1996.

În 1990, pe 22 aprilie începe la Bucureşti ceea ce s-a numit Fenomenul Piața Universității. Mii de tineri au cerut în stradă să se aplice punctul 8 al Proclamației de la Timişoara pentru candidații de la alegeri, adică fără nomenclaturişti. Ion Iliescu a candidat însă şi a câştigat alegerile prezidențiale pe 8 mai 1990, cunoscută ca Duminica Orbului.

Protestul care a blocat Piața Universității s-a terminat pe 15 iunie, cu intervenția brutală a minerilor. Cărora Ion Iliescu le-a mulțumit public.

Așa a apărut Dosarul Mineriadei, iar Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru crime împotriva umanității, fără o decizie definitivă până la sfârșitul vieții.

Dar Ion Iliescu a fost și cel care a adunat clasa politica in jurul Declarației de la Snagov, în 1995, pentru a susține România în drumul european.

ÎN OPOZIȚIE ȘI APOI AL DOILEA MANDAT

Iliescu a pierdut alegerile din 1996, în fața lui Emil Constantinescu. Apoi a condus grupul parlamentar al PDSR din Senat în perioada 1996–2000.

La alegerile din 2000, a candidat din nou și a câștigat în turul al doilea în fața lui Corneliu Vadim Tudor.

Și-a început al doilea mandat constituțional și al treilea de facto la 20 decembrie 2000 și l-a încheiat la 20 decembrie 2004. În timpul celui de-al doilea mandat al lui Ion Iliescu, România a devenit membru al NATO.

DOSARELE REVOLUȚIEI ȘI MINERIADEI

Pe 13 iunie 2017, Iliescu a fost trimis în judecată în dosarul Mineriadei din 1990, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Miron Cozma și alții, pentru infracțiuni contra umanității. Procesul a fost suspendat pe durata stării de urgență declarate ca urmare a pandemiei COVID-19.

În data de 10 decembrie 2020, instanța a decis retrimiterea dosarului la Parchet, pentru refacerea rechizitoriului. În 2025, Iliescu a fost trimis din nou în judecată pentru crime împotriva umanității în cadrul aceluiași dosar.

În 2015, Dosarul Revoluției era clasat, pentru că în codul Penal Românesc nu erau prevăzute infracțiunile contra umanității. În 2016, România a fost condamnată de CEDO, iar dosarul s-a redeschis. Pe 9 aprilie 2019, Ion Iliescu a fost trimis din nou în judecată alături de Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus pentru crime împotriva umanității și în Dosarul Revoluției.

Pe 24 februarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție și-a declinat competența de judecare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

În 2024, dosarul a fost trimis definitiv Parchetul Militar printr-o decizie a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie.  Din cauza vârstei înaintate, Ion Iliescu a fost audiat de procurori la domiciliul său din cartierul Primăverii.