România se confruntă cu o generație de tineri care renunță la studii înainte de a-și finaliza parcursul universitar.

Motivele sunt, în mare parte, economice:

  • taxele ridicate
  • lipsa unei burse decente
  • nevoia de a munci pentru a supraviețui

Fenomenul se vede tot mai clar și în marile centre universitare.

Un fenomen național: generația care abandonează

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 63.400 de tineri cu vârste între 15 și 34 de ani au abandonat cel puțin un program de educație formală, scrie HotNews.ro.

Majoritatea (56,5%) sunt bărbați, iar 65,3% provin din mediul rural. În plus, aproape jumătate dintre tinerii din România nu participă la activitatea economică. Doar 47,3% sunt persoane ocupate, restul fiind șomeri sau inactivi.

„Taxele prea mari, lipsa unei burse decente și presiunea de a aduce bani în casă îi împing pe mulți tineri să iasă prematur din școală”, se arată în raportul INS.

Studiile arată că cel mai ridicat nivel al abandonului universitar se înregistrează în primul an de facultate, iar studenții din centrele universitare mari sunt cei mai vulnerabili.

„Studenții care provin din alte localități decât cea în care e situată universitatea sunt mai motivați și nu abandonează (probabil pentru că altfel nu prind loc în cămin și/ sau un job suficient de bun care să le permită să rămână ulterior în acel oraș).

Pentru cei care locuiesc în același oraș, probabil confortul casei părintești îi face mai puțin motivați.

De asemenea am constatat că programe de studiu precum: medicina, militare sau teologice au înregistrat rate ale abandonului cu mult mai mici (uneori 3-5%) comparativ cu majoritatea celorlalte programe, unde nivelul de abandon a fost mai mare – sau apropiat – de 40%)”, spune Claudiu Herțeliu, decanul Facultății de Cibernetică din Academia de Studii Economice.

„O generație blocată între nevoi și oportunități”

Specialiștii avertizează că România riscă să consolideze o categorie de „tineri fără direcție”, care nici nu muncesc, nici nu studiază.

„România are o generație de tineri care intră pe piața muncii cu un bagaj educațional fragmentat și cu un nivel redus de orientare profesională”, atrag atenția experții citați în raport, conform HotNews.ro.

La Universitatea Transilvania din Brașov, 300 de studenți au renunțat la facultate în ultimele trei luni, după ce a intrat în vigoare regula prezenței obligatorii.

Brașov: 300 de studenți retrași și 47 transferați la învățământ la distanță

Conform datelor transmise de Universitatea Transilvania, în perioada august–octombrie 2025, 300 de studenți s-au retras de la studii. 47 au solicitat transferul de la forma cu frecvență la cea la distanță.

Informațiile au fost făcute publice în urma unei solicitări adresate instituției de către deputatul USR Ovidiu Paraschivescu.

Deși universitatea subliniază că rata abandonului (de 1,4%) este sub media națională, numărul ridicat de renunțări readuce în discuție dificultățile cu care se confruntă studenții care încearcă să îmbine facultatea cu un loc de muncă.

Cele mai multe cereri de retragere au fost depuse în luna septembrie. Am solicitat Universității Transilvania informații despre numărul celor care au renunțat la studii în aceeași perioadă din 2024. Până la ora publicării articolului, nu am primit răspuns.

„Prezența face diferența”

UNITBV precizează că nu le restricționează studenților dreptul de a munci, însă prezența la activitățile didactice rămâne obligatorie pentru cei care beneficiază de facilități bugetare.

„Universitatea Transilvania din Brașov nu restricționează dreptul niciunui student la muncă, dar având în vedere și facilitățile stabilite de lege pentru studenții de la învățământul cu frecvență – locuri bugetate, subvenție pentru cazare, posibilitatea de a obține bursă etc. – prezența la activitățile didactice este o condiție care face diferența între formele de învățământ, fiind specifică acestei forme de învățământ (învățământ cu frecvență).”

Totuși, noua regulă a prezenței obligatorii a provocat nemulțumirea unei părți dintre studenți. Aceștia au protestat de două ori în fața rectoratului, cerând flexibilitate și posibilitatea de a-și păstra bursele chiar dacă lucrează.

Interpretarea legii, în centrul controversei

În răspunsul oficial transmis deputatului Paraschivescu, rectorul Vasile Abrudan precizează că universitatea nu colectează date privind numărul studenților care lucrează, întrucât legislația nu impune această obligație.

Documentul citează Legea învățământului superior nr. 199/2023, care definește forma de învățământ „cu frecvență” drept una caracterizată prin activități desfășurate zilnic, în spațiul universitar, dar nu menționează explicit caracterul obligatoriu al tuturor activităților.

În schimb, regulamentul intern al UNITBV afirmă clar:

„Frecvența la activitățile didactice este obligatorie. Programul de activități practice (laborator, proiect, stagii de practică) trebuie realizat integral de către fiecare student.”