Digurile de pe Ghimbășel au pierdut finanțarea prin PNRR, conform Euronews.ro. Acestea trebuiau să prevină inundațiile precum cele de la sfârșitul lunii mai.

APELE ROMÂNE AU PIERDUT FINANȚAREA PENTRU DIGURILE DE PE GHIMBĂȘEL

Zone mari din cartierul Stupini au fost inundate în 2021,când debitul râului Ghimbășel a depășit înălțimea digurilor naturale. Astfel, construirea digurilor de pe râul din Brașov a fost inclusă într-un proiect mai mare, care cuprindea peste 400 km de diguri în toată România.

Aceste diguri ar fi trebuit să împiedice inclusiv inundațiile de la finalul lunii mai de anul acesta. Acest lucru nu s-a întâmplat deoarece digurile nu au fost construite.

Televiziunea Euronews a difuzat recent un material  din cartierul brașovean. În acesta, ei afirmă că proiectele pentru diguri ale Apelor Române erau în valoare totală de 100 de milioane de euro.

APELE ROMÂNE NU AU FĂCUT NIMIC

Responsabili pentru construirea acestor diguri ar fi fost cei de la Apele Române, care, conform Euronews, nu au făcut nimic.
Actele oficiale pentru realizarea proiectului au fost semnate și trimise în 2021, iar până în 2025 nu a fost realizat nimic.

Administrația Națională „Apele Române” avea de reabilitat 408 kilometri de diguri la nivel național. Deocamdată, instituția a obținut avize pentru 155 de kilometri, însă până acum niciun dig nu a fost reabilitat.
Astfel, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a luat decizia de a-l demite din funcție pe directorul de la Apele Române, Sorin Lucaci.

„Nu s-a construit niciun kilometru de dig din peste 400 care puteau fi construite. Din cele 13 baraje prevăzute, unul singur va mai fi finanţat.
Nu suntem în punctul în care avem nevoie de scuze sau aș fi dorit niște explicații. Până la urmă, tocmai de aceea am trimis un corp de control, ca să existe niște răspunsuri obiective. Oricine pierde 300 de milioane de euro, mă gândesc că va avea niște explicații în spate, dar repet, în contextul în care ne confruntăm cu inundații în fiecare an, este evident că explicații subiective nu pot fi acceptate.”, a declarat Diana Buzoianu.

Conform Euronews, și fostul ministru al Mediului, Tánczos Barna, în mandatul căruia a fost întocmit acest proiect, a aruncat vina tot pe cei de la Apele Române.

CE SPUN AUTORITĂȚILE LOCALE

Mihai Uță, directorul Sistemelor de Gospodărire a Apelor Brașov, dă vina pe procedurile grele și pe birocrație.

„Nota de fundamentare de la nivelul instituției către Administrația Bazinală de Apă Olt a fost transmisă la nivelul anului 2021, urmând acele perioade de avizare, proiecte tehnice și așa mai departe, până s-a ajuns în stadiul de astăzi, când avem avizul Administrației Naționale Apele Române.
Da, într-adevăr, procedurile sunt destul de laborioase: avizări, proiecte, studiu de fezabilitate, proiecte tehnice care trebuie avizate la toate structurile.”