Începând de anul acesta, elevii claselor a XII-a, indiferent de profil, vor studia o materie nouă, Istoria Comunismului din România.
Am împrumutat de la bibliotecă un manual școlar pentru a vedea ce vor învăța liceenii.
DE CE ESTE IMPORTANTĂ ACEASTĂ MATERIE
În contextul zilelor noastre, când mișcările extremiste iau amploare atât în spectrul de dreapta cât și în cel de stânga, este foarte important ca tinerii să poată afla în mod direct ce s-a întâmplat în această perioadă.
De anul trecut, elevii claselor a XI-a deja studiază Istoria evreilor, Holocaustul și ceea ce au însemnat în țara noastră ideologiile de extremă dreapta precum fascismul și nazismul.
66% dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, după cum arată datele unui sondaj INSCOP (printre aceștia și mulți tineri care nu au prins acest regim odios). De aceea este foarte important ca liceenii să înțeleagă că acele vremuri nu au fost deloc ușoare. Și comunismul a adus o schimbare în cea mai mare parte negativă în societatea românească.
De la decretul 770 din 1 octombrie 1966, care interzicea întreruperea de sarcină, la închisorile folosite ca lagăre de exterminare, lagărele de muncă forțată, colectivizarea și eradicarea opoziției democratice – este foarte important ca tinerii să cunoască aceste atrocități ale regimului dictatorial comunist. Necunoașterea sau cunoașterea neconformă a istoriei influențează și comportamentul electoral al tinerilor.
De menționat că în unele licee la pofilele umaniste, Istoria comunismului din România a putut fi studiată ca materie opțională în clasa a XII-a. Începând de anul acesta, materia va fi obligatorie la toate profilurile și pentru toți elevii de clase terminale.
CE VOR STUDIA ELEVII LA ISTORIA COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA
Conform Ministerului Educației, conținuturile materiei sunt structurate pe 13 domenii organizate în baza criteriului cronologic, precum și tematic.
Manualul are o introducere în studiul regimurilor comuniste, urmată de temele în care sunt abordate noțiuni referitoare la sistemul politic din România.
Aceste noțiuni includ instituții de stat și de partid, politici represive și forme de opoziție și contestare. Elevii vor studia și relațiile internaționale din perioadă, aspecte privitoare la economie, structuri sociale și politici din domeniul educației, sănătății și culturii.
Materia se încheie cu Revoluția din decembrie 1989 și Memoria regimului comunist.
CE CUPRINDE MANUALUL DE ISTORIE A COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA
Am discutat cu profesorul de istorie Ion Dumitrașcu de la Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă”.
Profesorul mi-a spus ce manual va folosi Colegiul „Dr. Ioan Meșotă”.
Am fost la Biblioteca Județeană „George Barițiu” pentru a împrumuta manualul școlar. Acesta manual este realizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Manualul școlar cuprinde informații bine sintetizate, studii de caz și chiar exerciții de reflexie care vor antrena mintea elevilor și îi va ajuta la înțelegerea acelor timpuri.
Manualul începe cu noțiuni introductive despre comunism și istoria sa, despre marxism și apoi despre leninism, Revoluția Bolșevică și stalinismul interbelic.
Urmează subcapitolul legat de Constituirea Partidului Comunist Român și Evoluția sa până la 23 august 1944.
Un studiu interesant de caz din manual este cel al alegerilor din 1946. Aici este povestit în detaliu cum comuniștii au preluat puterea prin fraudare, violențe și abuzuri tipice unui partid extremist. Este foarte important ca tinerii să reflecteze asupra unor comportamente violente pe care le putem vedea și astăzi la membrii anumitor partide, inclusiv îndemnuri la violență.
Tinerii vor învăța și despre structura partidului și instituțiile statului autoritar, inclusiv cele de represiune precum Securitatea, Armata, Justiția aservită partidului și Miliția. Lecția va cuprinde și instituții administrative precum Marea Adunare Națională.
CREAREA OMULUI NOU, O LECȚIE IMPORTANTĂ PENTRU GENERAȚIILE TINERE
O lecție foarte interesantă, mai ales pentru tineri, este la Capitolul 5, unde se vorbește despre „Omul Nou” și „Dușmanul de clasă”.
„Celălalt a fost oricine nu corespundea fizionomiei spirituale și morale a omului nou. Prototipul omului nou era unul de import: Homo sovieticus. Imaginea acestuia era aceea a omului perfect muncitor productiv, fizic admirabil…..Ideologia considera individualismul ca manifestarea unei permanente stări conflictuale între individ și societate. Reprimarea individualismului, potrivit psihologiei comuniste, nu ar fi afectat personalitatea, ci dimpotrivă ar fi desăvârșit-o..”
În cadrul materiei, este pus un accent important și pe distrugerea societății civile și represiunea politică. Începând cu partidele istorice, Regele Mihai I, cultele religioase și finalizând cu simpli țărani care se opuneau colectivizării, nimeni nu a scăpat de represiunea partidului. Cartea vorbește inclusiv de lagărele de concentrare, precum cel de la Pitești și Canalul Dunăre-Marea Neagră.
VIAȚA OAMENILOR ÎN PERIOADA COMUNISTĂ O LECȚIE IMPORTANTĂ
Unul dintre scopurile introducerii acestei materii în licee este evident acela de a ajuta tinerii să înțeleagă că viața în comunism nu a deloc ușoară. În manualul împrumutat de la bibliotecă, capitolul „Viața Cotidiană” este unul dintre cele mai elaborate.
Capitolul începe chiar cu un citat al Iuliei Enache:
„Pentru mine, comunismul a însemnat 10 minute de desene animate duminica, după care venea Tovarășul Nicolae Ceaușescu să vorbească frumos despre însămânțarea unui hectar la cutare fermă agricolă…”
Se aduc în discuție mai toate aspectele ale vieții în cele două etape ale comunismului, cu accent mai mare pe epoca Ceaușescu.
În manual putem vedea imaginile celebrelor cozi de la lapte, despre care oricine peste 45 de ani precis își amintește, autobuzele arhipline, căci era greu să obții o mașină și era mai greu să o folosești datorită raționalizării benzinei. Cozile de la butelii, cultul personalității (despre care se învață într-un capitol separat), lipsa alimentelor de bază și, desigur, a apei calde și a căldurii din apartamente.
MATERIA SE ÎNCHEIE CU REVOLUȚIA ANTICOMUNISTĂ ȘI MOȘTENIREA REGIMULUI
Atât în programă cât și în manual, ultimele două lecții sunt Revoluția și moștenirea regimului pe care o simțim până în zilele noastre.
La jumătatea lunii decembrie 1989, la Timișoara o încercare a autorităților comuniste de evacuare a lui Laszlo Tokeș a dus la un protest care s-a transformat rapid într-o revoltă anticomunistă.
Revoluția nu a venit totuși pe fondul exilării pastorului, ci pe fondul nemulțumirii oamenilor față de aspecte care sunt discutate în capitolele anterioare și pe care le-am amintit și eu mai sus.
Tinerii vor studia în ultimele lecții cum a decurs Revoluția. O lecție importantă pentru ei va fi cum a fost, în doar câteva zile, eliminat de la putere Ceaușescu despre care propaganda, care din păcate are influență până în ziua de astăzi, îl aclamau ca pe „cel mai iubit fiu al poporului”.
Deși propaganda făcea să pară că Ceaușescu este un erou al națiunii, el era cel mai urât dintre români. Această lecție îndeamnă tinerii și să nu creadă mereu ceea ce văd, în special în ziua de astăzi, când fake news-ul circulă peste tot.


