Astăzi, Colegiul Național Andrei Șaguna, unul dintre cele mai bune din Brașov, sărbătorește 175 de ani. Aniversarea este marcată prin trei zile de festivități și evenimente.

Istoria colegiului, care a dat 49 de academicieni, este strâns legată de cea a Brașovului, dar și de personalitățile care au conturat istoria și cultura orașului nostru.

Prezentul este legat de nenumărate performanțe ale elevilor, mulți olimpici internaționali, medaliați, care au fost și sunt elevi ai Colegiului Andrei Șaguna din Brașov. 

COLEGIUL ANDREI ȘAGUNA SĂRBĂTOREȘTE 175 DE ANI

Piatra de temelie a Colegiului „Andrei Șaguna” a fost pusă în 1851 de către însuși mitropolitul Ardealului, Andrei Șaguna, al cărui nume îl poartă din 1922.

Cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la înființarea sa, colegiul brașovean a pregătit o serie de evenimente.
Fiecare dintre cele trei zile de mare sărbătoare de la colegiu va fi dedicată istoriei, dar și viitorului său.
Astăzi este cinstită memoria întemeietorilor și sprijinitorilor școlii.

Evenimentul începe la ora 10:00. Participă invitați din lumea academică și politică.
Dezvelirea unei plăci omagiale în foaierul liceului va fi urmată de mai multe expoziții, inclusiv de una de artă cu tablouri donație Alessiu, la Muzeul de Artă Brașov.

Mâine, ziua va fi dedicată marilor șaguniști, unde vor fi celebrați mari elevi, dar și profesori șaguniști.

Printre aceștia va fi omagiat inclusiv marele Ciprian Porumbescu, care a ocupat o perioadă catedra de muzică a liceului. Porumbescu va fi omagiat printr-un moment muzical în sala festivă a colegiului.

Un alt moment important de mâine va fi un concert aniversar la Filarmonica Brașov, ce va avea loc de la ora 19:00.

Joi, momentul aniversar va purta numele „Colegiul Național «Andrei Șaguna» – trecut și viitor”.
Aceasta va fi marcată prin expoziții și momente muzicale, începând cu ora 10:00.

„ANDREI ȘAGUNA” A OFERIT ROMÂNIEI 49 DE ACADEMICIENI

În anul 1850, la iniţiativa protopopului Ioan Popazu, a omului politic şi istoricului George Bariţiu și a cărturarului Iosif Barac, precum și a locuitorilor români din Braşov, cu ajutorul material al Bisericilor Sf. Nicolae şi Sf. Adormire din Cetate, au început cursurile Gimnaziului Mic Român de Religie Ortodoxă Orientală, în Casa Băcanului.

Un an mai târziu, Andrei Șaguna punea piatra de temelie a noii clădiri a Colegiului, care din 1922 îi poartă numele. Trebuie însă menționat că nu doar Șaguna a contribuit la construcția colegiului, ci toți românii brașoveni au contribuit cum au putut pentru a avea învățământ românesc.

La data finalizării construcţiei (1854), gimnaziul era – cronologic – al treilea din Transilvania, respectiv al şaselea din ţinuturile locuite de români, adăugându-se şcolilor din Blaj, Bucureşti, Beiuş, Iaşi şi Craiova.

De la înființarea sa și până în zilele noastre, C.N. „Andrei Șaguna” a produs unii dintre cei mai de seamă academicieni români din profesorii și elevii săi. Cei mai cunoscuți dintre aceștia sunt: Titu Maiorescu, Andrei Bârseanu, Sextil Pușcariu, Onisifor Ghibu, Lucian Blaga și Remus Răduleț.

CIPRIAN PORUMBESCU ȘI BRAȘOVUL

Unul dintre cei mai de seamă români care au luat parte în activitatea colegiului a fost Ciprian Porumbescu.
Născut în 1853, la Șipotele Sucevei, în Ducatul Bucovinei din Imperiul Habsburgic, acesta este închis în 1877 din motive politice, deoarece a trimis o telegramă la Iași când în capitala Moldovei era comemorat domnitorul Grigore Ghica al III-lea, ucis de turci pentru că s-a opus cedării Bucovinei.
Porumbescu este acuzat de înaltă trădare. Din cauza sănătății sale precare, este eliberat și decide să se mute la Brașov.
Compozitorul a fost primit în oraș cu brațele deschise, căci părinții săi colaboraseră cu gazetele românești care erau scrise aici.
A cerut catedra de muzică a liceului român ortodox din Braşov (actualul C.N. „Andrei Șaguna”), pe care a obținut-o la data de 17 octombrie 1881.

În Brașov, Porumbescu își continuă la rândul său pregătirea muzicală, luând lecţii de pian cu Hermann Geifrig (1805–1886), dirijor şi organist la Biserica Negră.
La patru luni de la instalarea sa la catedră s-a adresat conducerii Şcolilor (Eforiei) româneşti, cerând să-i fie dată „sala cea mare” a liceului pentru a oferi, în sprijinul „studenţilor bolnavi de la institutul nostru şi al mai multor instituţiuni filantropice naţionale din localitate”, câteva reprezentaţii teatrale.
Astfel, în seara zilei de 27 februarie 1882, în sala festivă a gimnaziului, a avut loc prima reprezentaţie a primei operete româneşti, „Crai Nou”.

TOATE ELITELE ROMÂNEȘTI DIN BRAȘOV PREZENTE LA REPREZENTAȚII

La reprezentație au venit toate elitele brașovene ale vremii, dar și simpli oameni care voiau să asiste.
Succesul premierei l-a făcut să o repună în scenă în aceeaşi sală pe 28 februarie și 14 martie 1882.

Pe 14 martie, spectacolul s-a încheiat cu piesa lui Vasile Alecsandri, „Rămăşagul”. Ulterior, orchestra a încheiat, sub bagheta lui Ciprian Porumbescu, cu „Hora Braşovului”. Această horă e una dintre compozițiile sale din perioada braşoveană, alături de marşul „Pe-al nostru steag e scris Unire”. Versurile acestui marș aparţin profesorului Andrei Bârseanu.

Atât de iubit a fost Porumbescu de brașoveni, încât școala la care a predat i-a plătit tratamentul în Italia. Nu a fost totuși suficient ca el să se recupereze, astfel că Porumbescu moare de tuberculoză, întors în Bucovina, la doar 29 de ani.
Porumbescu va fi comemorat mâine, 27 noiembrie, în sala festivă a colegiului, începând cu ora 11:00.