În timp ce la Brașov jocurile de noroc dispar doar din anumite locații, la Cluj-Napoca primarul Emil Boc anunță că acestea vor dispărea din întreg municipiul. Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc a intrat în consultare publică.
Al doilea cel mai populat oraș din țară scapă de „păcănele”
Cluj-Napoca, oraș cu care Brașovul este de multe ori comparat, demonstrează încă o dată că este peste noi. Acolo, deși primăria are aceeași culoare politică (atât Scripcaru, cât și Boc sunt în PNL), interesul pentru siguranța tinerilor a fost ceva mai prioritizat.
Astfel, potrivit Actual de Cluj, după ce, în luna martie, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a organizat o dezbatere pe tema jocurilor de noroc, primarul Emil Boc a ținut cont de opiniile cetățenilor și a pus în consultare publică noul regulament privind jocurile de noroc.
Acesta va interzice complet desfășurarea activităților de jocuri de noroc în locații fizice pe raza municipiului.
În referatul de aprobare, măsura este justificată prin protejarea interesului general al comunității, în special al tinerilor și al categoriilor vulnerabile, precum și prin necesitatea reducerii efectelor sociale negative asociate dependenței de jocurile de noroc.
Argumentele sociale, mai importante decât cele economice
Mai mult, raportul de specialitate evidențiază echilibrul dintre libertatea economică și interesul public, arătând că libertatea de desfășurare a unei activități economice poate fi restrânsă în mod proporțional atunci când există motive de protejare a sănătății și siguranței sociale.
Documentul detaliază o serie de argumente sociale și medicale. Acesta arată că fenomenul jocurilor de noroc este asociat cu riscuri majore. În referatul de fundamentare se precizează următoarele:
„Se urmărește scăderea numărului de persoane cu comportament antisocial sau infracțional, cât și reducerea dependenței de jocuri de noroc, a patologiilor asociate (depresie, anxietate, tendințe suicidale), precum și diminuarea cazurilor de abandon familial, neglijarea minorilor și violența domestică cauzate de pierderile financiare.”
Primăria Cluj mai argumentează că efectele dependenței depășesc individul și afectează întreaga familie.
Mai mult, municipalitatea susține că impactul este unul urban și de imagine, în contextul în care Cluj-Napoca își asumă statutul de oraș universitar și tehnologic.
„Existența sălilor de jocuri de noroc și a agențiilor de pariuri afectează inclusiv imaginea orașului.”
Reprezentanții Primăriei spun, nu în ultimul rând, că, deși sălile de jocuri aduc un impact economic pozitiv, statul suportă costuri generate de asistența socială, tratamentul dependenței, executări silite, probleme familiale și pierderi de productivitate.
La Brașov, promisiunile se respectă doar pe jumătate
În 30 ianuarie, la Brașov, primarul George Scripcaru a promis că „păcănelele” vor dispărea de pe raza municipiului. La momentul respectiv era chiar unul dintre primii edili din țară care promitea acest lucru.
„Aștept această reglementare legislativă și, dacă este să fie așa cum se aude, primarul, împreună cu Consiliul Local, va putea decide dacă într-un municipiu sau localitate se mai permit jocurile de noroc. Părerea mea este că, odată venită această reglementare, să interzicem pe raza municipiului Brașov funcționarea acestor jocuri de noroc pe întreg arealul orașului.”
Vezi această postare pe Instagram
Între timp, însă, interesul economic a primat. Astfel, oricât s-ar lăuda municipalitatea că s-au închis anumite săli din oraș, realitatea este că ele vor rămâne la îndemâna cetățenilor în alte locații.
Conform noului regulament de la Brașov, sălile de jocuri și cazinourile pot funcționa în clădiri independente (cu condiția să respecte distanța față de anumite obiective de interes public, precum unități școlare, gări, autogări etc.), hoteluri de patru și cinci stele și spații comerciale de peste 5.000 mp (varianta inițială a regulamentului prevedea „mall-uri”, dar, aparent, sintagma era prea restrictivă).
Alte exemple de bune practici
Reamintim că, până acum, Iași, Sibiu și Brăila au interzis complet jocurile de noroc. De asemenea, în județul Brașov, „păcănelele” au fost interzise în Râșnov, Zărnești, Sânpetru și Săcele. Un exemplu similar vine și din județul Covasna, din orașul Întorsura Buzăului. Acolo, primarul a interzis „păcănelele”, deși decizia îi afectează propria afacere.
