În școlile din Brașov, norma legală privind numărul maxim de elevi în clase este de mult o simplă recomandare.
În contextul unei creșteri accelerate a populației școlare și al lipsei de investiții în infrastructura educațională, tot mai multe unități de învățământ funcționează cu clase de peste 30 de elevi, uneori chiar și 36.
Orașul magnet, cu școli suprasolicitate
Brașovul atrage anual mii de familii din întreaga țară, devenind un veritabil „oraș magnet”. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, în ultimii cinci ani, peste 60.000 de familii, majoritatea cu copii, s-au stabilit aici.
Numărul elevilor a crescut cu peste 6.000 în această perioadă, punând o presiune enormă pe școlile existente, scrie Radio România Brașov.
„Pe lângă apariția noilor formațiuni de studiu, pe care să le aducem în unitățile școlare și în infrastructura existentă, prin modificarea numărului de schimburi – pentru că asta a fost singura măsură pe care am putut să o luăm – noi funcționăm deja în municipiul Brașov în foarte multe dintre formațiunile de studiu cu un număr mult mai mare decât prevede Legea Educației”, a declarat Valentin Bucur, purtătorul de cuvânt al ISJ Brașov pentru Radio România Brașov.
Legea spune una, realitatea cu totul alta
Conform Legii 141/2025, cunoscută și sub numele de „Legea Bolojan”, efectivele maxime admise sunt:
- 22 de copii la grădiniță
- 24 în clasele primare
- 28 la gimnaziu
- 30 la liceu
cu o marjă excepțională de 4 elevi în plus.
În multe unități de învățământ din Brașov, aceste limite sunt depășite constant. Situația este agravată de faptul că în ultimul deceniu nu a fost construită nicio școală nouă în municipiu.
Două schimburi, dar fără a treia tură
O veste ușor pozitivă este că nicio școală din Brașov nu va mai funcționa în sistem de trei schimburi în anul școlar 2025-2026. În trecut, de exemplu, Școala Nr. 30 a fost nevoită să aibă astfel de orare.
Totuși, majoritatea școlilor vor funcționa în continuare în două schimburi, semn că infrastructura nu face față nici în prezent cererii.
Grădinițele din cartierele noi, la limita capacității
Supraaglomerarea nu afectează doar școlile, ci și grădinițele. În cartierele aflate în plină dezvoltare, cum sunt Coresi, Avantgarden sau Tractorul, cererea de locuri a explodat, iar spațiile existente nu pot fi extinse.
„Într-o clasă de preșcolari, mai ales la grupele prelungite, nu putem să avem un număr mai mare de copii decât numărul de pătuțuri pe care le avem, pentru că rămân copii care nu pot fi puși la program. Sunt cazuri concrete, mai ales la grădințele din Tractorul, în care spațiul nu mai permite nici măcar adăugarea unui scăunel într-o sală de clasă, nu mai vorbim de un pătuț”, a mai explicat Valentin Bucur.
Migrația internă, creșterea populației tinere și lipsa extinderii infrastructurii educaționale au transformat școlile din Brașov în spații supraaglomerate, unde condițiile optime pentru învățare devin tot mai greu de menținut.
Fără construcția de noi unități de învățământ și fără o reală strategie de adaptare la noile realități demografice, calitatea actului educațional riscă să se degradeze, afectând direct viitorul copiilor din Brașov.
