Credincioșii romano-catolici și reformați sărbătoresc astăzi Paștele, cea mai importantă sărbătoare creștină, deoarece simbolizează Învierea lui Iisus Hristos.

Tradiții și obiceiuri de Paștele catolic

Astăzi, 5 aprilie 2026, catolicii de rit occidental și reformații sărbătoresc Paștele. Ziua este marcată de slujbe religioase și reuniuni de familie. Catolicii reprezintă aproximativ 5% din populația României. De asemenea, reformații sunt în număr de aproximativ 640.000 de persoane.
Cea mai mare comunitate de catolici trăiește în Transilvania, mai exact în județele Covasna, Harghita, Mureș și Cluj. De asemenea, există comunități de catolici și în Moldova, în județele Bacău, Iași și Neamț, potrivit G4Media.

Ca și ortodocșii, Paștele Catolic poartă simbolistica biruinței vieții asupra morții și a luminii împotriva întunericului.
Dincolo de semnificația comemorativă a Învierii lui Hristos, această sărbătoare reprezintă un moment de reînnoire spirituală pentru credincioși. Ei sunt îndemnați să reflecte asupra celor mai importante valori creștine, precum iubirea, iertarea și comuniunea, potrivit Digi24.

Prezența la slujba de Înviere este la fel de importantă pentru catolici cum este și pentru ortodocși.
Unul dintre cele mai importante simboluri ale sărbătorii este oul de Paște. El este vopsit în culori vii și, de multe ori, poate fi împodobit cu diverse simboluri care să semnifice importanța sărbătorii.
Reuniunea familiei în jurul mesei festive reprezintă un alt obicei esențial al Paștelui catolic. Preparatele tradiționale și deserturile specifice sărbătorii devin simboluri ale unității, bucuriei și apropierii între cei dragi.

Paștele în bisericile luterane și reformate

Protestanții luterani și reformați sărbătoresc Paștele puțin diferit față de catolici și ortodocși.
Deși data coincide cu Paștele Catolic, o primă diferență o reprezintă slujba de Înviere.
În aceste două confesiuni, ea nu are loc noaptea, ci dimineața. Slujba de Înviere în Biserica Reformată din România este mai sobră. Aceasta se centrează pe predică și citirea Scripturii. Se pune accent pe bucuria Învierii prin cântări de laudă (imnuri) și rugăciuni comune, fără ritualuri complexe precum procesiunile de lumini, cunoscute în riturile ortodox și catolic, potrivit G4Media.

De ce data Paștelui Ortodox este diferită de cea a Paștelui Catolic

Diferențele de dată între cele două mari confesiuni au legătură cu calendarul folosit pentru a stabili data sărbătorii.
În tradiția occidentală, sărbătoarea este stabilită în funcție de regula clasică, potrivit căreia Paștele cade în duminica de după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară, calculul fiind făcut în calendarul gregorian.
Până în 1582, Paștele în cele două confesiuni era același în toată lumea creștină. Însă reforma calendaristică inițiată de Papa Grigore al XIII-lea a schimbat acest lucru. În timp ce lumea occidentală a adoptat treptat noul calendar, în est comunitățile s-au orientat în continuare după cel iulian.

În România, Biserica Ortodoxă a implementat această schimbare abia în 1924.
Cu un an înainte, totuși, la Congresul interortodox de la Istanbul a fost decis că, deși Bisericile Ortodoxe pot trece la calendarul gregorian, Paștele va fi în continuare calculat după cel iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei.

În prezent, Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă folosesc în continuare calendarul „neîndreptat”, ceea ce face ca Învierea Domnului să fie celebrată diferit față de catolici.

De menționat este și faptul că Biserica Greco-Catolică care numără aproximativ 150.000 de membri sărbătorește Paștele alături de ortocși.