Premierul României a prezentat proiectele pentru procurori și judecători. Ele se referă la vârsta de pensionare și la nivelul pensiei speciale. Ilie Bolojan anunță că România poate pierde sute de milioane de euro din bani europeni dacă nu face reforma pensiilor speciale. În plus, „nedreptatea socială” a nivelului pensiilor speciale trebuie îndreptată, spune Ilie Bolojan.
„Plus eficiență si îmbunătățirea calității actului de justiție. Când un om este la maturitatea vârstei profesionale, după 45-50 ani, el trebuie sa pună experiența în serviciul public. Din cazurile pe care le avem, și am avut posibilitatea să semnez pensionări de magistrați, 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47-48-49 de ani, vârstă a maturității profesionale, e doar o problema de calitate si de sustenabilitate în anii următori.”
Iar valoarea pensiilor magistraților, care în medie este de 24.000-25.000 de lei, adică 5000 EURO, nu mai poate fi susținută, spune Ilie Bolojan. Premierul a comparat cu pensia medie din România, care este de 10 ori mai mică, 500-600 de euro.
„Valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Din cauza formulei prevăzute in lege, 80% din venitul brut care înseamnă mai mult decât net. Ani de zile, pensiile au fost mai mari decât salariile. Nu există nicăieri în afara pensiilor private. S-a introdus „dar nu mai mult decât ultimul venit, in ultimii ani”. Deci pensiile au fost la nivelul ultimul salariu, 5.000 de euro NET.”
PROPUNERILE GUVERNULUI PENTRU MAGISTRAȚI
Așadar, pentru vârsta de pensionare, propunerile Guvernului sunt 65 de ani ca limită de vârstă și 35 de ani vechime. Iar vârsta minimă de pensionare, 58 de ani. În țările UE, spune premierul, media vârstei de pensionare este 65 de ani.
”Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. Fata de vechimea de azi de 25 de ani, propunem creșterea la 35 de ani. Un magistrat care lucrează de la început sa iasă la pensie la 58 de ani. ” , spune premierul.
Iar pentru nivelul pensiei, nu mai mult de 70% din salariul net.
„Am făcut o propunere care ține si de formulele romanești și de deciziile CCR, în fapt pensia magistraților sa fie de maximum 70% din salariul NET, nu 80% din brut ca acum. O valoare care este la nivel superior în țările UE. Calculul se face la veniturile brute, 55% din venitul brut, dar nu mai mult de 70% din salariul net. Asta aduce pensiile la normalitate”, spune Ilie Bolojan.
O a treia propunere a Guvernului va fi modificarea legislației salarizării magistraților. Statul român pierde miliarde de lei în fiecare an din procesele pentru salarii intentate de magistrați.
„În ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni in justiție pentru drepturi salariale, de exemplu la un Parchet este salariu mai mare decât la alt Parchet. Sau pe sporuri sau pe valoarea de referință sectorială, alte acte validate de instanțe. În urma sentințelor în cascadă, guvernele României au plătit 10 mld lei (2 mld euro) magistraților. Mai există un stoc de sentințe, alte miliarde de lei. Nu ne mai putem permite, nu se pune problema de reducere a salariului, ci de predictibilitate.”
Conform profit.ro, în aprilie 2025, un număr de 5.624 de magistrați beneficiau de pensii de serviciu. Datele Centralei Casei Naționale de Pensii Publice arată că pensia medie în această categorie a atins 25.214 lei.
