Risipa alimentară este o mare problemă la nivel global. În Brașov, o mână de oameni încearcă să o întoarcă în avantajul celor dezavantajați de soartă.

Peste 6.000 de tone de alimente sunt risipe zilnic, în România

În jur de 50% din risipa alimentară se întâmplă în casa oamenilor, după cum spune Radu Costache.  În România, risipa atinge cote alarmante.

„În România se risipesc zilnic peste 6.000 de tone de alimente bune pentru consum. Și în medie, în România, se aruncă peste 70 de kilograme de alimente bune pentru consum pe cap de locuitor. Media ar putea să fie un pic mai mare în Brașov, având în vedere că este un oraș destul de dezvoltat și urbanizat”, mai adaugă Radu.

El spune că risipa alimentară este mai ridicată în mediul urban pentru că în rural, oamenii se gospodăresc altfel. Fie hrănesc animalele cu ceea ce ei nu mai consumă, fie folosesc resturile pe post de îngrășământ.

Combaterea risipei alimentare nu este o muncă ușoară. Prima etapă dificilă este schimbarea obiceiului.

„Este destul de incomod să adopți niște obiceiuri noi atunci când trebuie să faci ceva în plus. De exemplu să faci o listă de cumpărături înainte de a merge la cumpărături sau să găsești o asociație unde poți dona mâncarea care îți rămâne. Este ceva în plus și atunci este mai dificil pentru oameni să adopte niște obiceiuri în care este un pic mai mult de lucru”, transmite Radu.

Ce tip de produse ajung la Banca pentru Alimente

Produsele care sunt pe cale să expire, care au etichete greșite sau care nu au traducere în română, nu pot fi puse la vânzare. Și produsele de sezon precum „moșii” sau „iepurii de ciocolată”, după sărbătorile de Crăciun și Paște, vor fi scoase de pe raft.

Comercianții nu mai pot vinde aceste produse. Și așa ajung la Banca pentru Alimente. De aici,  sunt distribuite la diferite asociații care sunt verificare, care au programe sociale și își respectă promisiunile.

„Sună poate un pic cinic, dar suntem oarecum gunoierii de mâine. Ceea ce ei ne donează astăzi, mâine ar putea ajunge la gunoi. Și atunci ca să se evite asemenea situație, suntem contactați, uneori zilnic, alteori o dată pe săptămână sau o dată pe lună, în funcție de fluctuația pieței”, ne-a explicat Loredana Costache, membru fondator al ONG-ului.

„Chiar copiii noștri sunt beneficiarii acestor produse și cu alimentele pe care le luăm îi hrănim pe copii”, a spus Ovidiu Cristureanu de la Fundația pentru copii abandonați din Ghimbav și Asociația Samariteanului Milos.

La Banca pentru Alimente ajung atât produse alimentare, precum legumele, fructele, carnea, lactatele, dar și bunuri nealimentare, spre exemplu detergenți, produse de igienă, chiar și haine sau unelte.

Dar sunt și produse care ajung la animale, în cazul în care se constată că produsele nu sunt 100% bune pentru oameni. Dar nu le fac rău nici lor. Astfel, banca oferă hrană și pentru câini, cai, vaci sau urșii din sanctuarul de la Zărnești.

Cine beneficiază de ajutorul Băncii pentru Alimente

Asociațiile duc alimentele care prisosesc caselor pentru vârstnici, centrelor pentru copii sau de zi, after school-urilor sociale, tuturor celor care au nevoie și despre care află că au nevoie.

Deși sunt mulți oameni  care apelează la ajutorul Băncii pentru Alimente, Loredana Costache spune că nu îi poate ajuta în mod direct pe cei nevoiași. Ei trebuie să fie într-o asociație pentru a beneficia de alimentele distribuite de bancă.

„Noi nu facem o haiducie. Tot ce facem este foarte bine pus la punct. Suntem membri cu drepturi depline ai Federației Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA). Nu există să vină marfă la noi fără documente, nu există să plece fără documente. Astfel, în orice moment putem să spunem fiecare bombonică la cine a ajuns”, mai spune Loredana.

Programul social scoate oamenii din zona de risc

ONG-ul are parteneriate cu 114 asociații. În medie, în fiecare lună, susțin în jur de 80-90 de asociații. Însă rareori se întâmplă să poată să le ajute pe toate, în funcție de cantitatea de produse primită de la magazine.

Iar cantitatea care îi revine fiecărei asociații este stabilită de către programul social pe care îl desfășoară. Acest program își propune să scoată persoanele aflate în zonă de risc. Să nu mai sufere de foame.

„Susținem asociațiile care se ocupă de persoane care nu au cum să iasă din această zonă. De exemplu, persoane cu dizabilități grave, persoane vârstnice, copii care trebuie susținuți. La copii avem pretenția să meargă la școală”, a mai transmis Loredana.

Peste o mie de tone de alimente donate anul trecut

În jur de 100-120 de tone de produse ajung la ei în fiecare lună. De la începutul acestui an până în prezent, la Banca pentru Alimente Brașov au fost donate și distribuite aproape 1.000 de tone.

În luna iulie au fost 1.495 de donații, echivalentul a 117,49 de tone. În bani, asta înseamnă peste 2.000.000 de lei.

Anul trecut au fost 1.380 de tone de produse care au ajuns la oamenii vulnerabili.

În lunile aprilie și decembrie sunt cele mai mari cantități de marfă donate și livrate. În colectele naționale desfășurate în aceste luni cu sărbători pascale și de iarnă, Banca pentru Alimente Brașov poate depăși cantitatea de 200 de tone de marfă, adică dublu față de o altă lună.

În jur de 58.500 de persoane beneficiază de 4-6 ori pe săptămână de ajutorul ONG-ului.

Banca pentru Alimente Brașov a intervenit și în cazul dezastrului de la Praid. A primit trei tiruri cu apă potabilă care au ajuns în zona afectată de incident.

La nivel național, sunt 9 bănci regionale care acoperă tot teritoriul României.