Se împlinesc 75 de ani de când comuniștii au dat schimbat numele Brașov în „Stalin”. Brașovul a purtat numele dictatorului între  22 august 1950 și 24 decembrie 1960.

75 DE ANI DE LA REDENUMIREA BRAȘOVULUI

După instaurarea guvernului Petru Groza la cârma țării, procesul de stalinizare a României a început cu pași mari. Procesul a fost accelerat după abdicarea Regelui Mihai I.

Stalinizarea s-a desfășurat și în celelalte țări ale blocului socialist, dar nu cu aceeași viteză. În acea perioadă, în centrul propagandei comuniste se afla însuși Tovarășul Stalin, „iubitului prieten al popoarelor lumii”.

Astfel, pe modelul altor țări din blocul comunist, și în România un oraș trebuia să-și schimbe denumirea după numele „țarului roșu”. În ediția din 19 august 1950 a  gazetei  „Drum nou ” era anunțată „dorința înflăcărată” a muncitorilor pentru schimbarea denumirii orașului nostru.

„Dragi Tovarăși,

La inițiativa C.F.R.-iștilor, noi, oamenii muncii din orașul Brașov, am hotărât să propunem ca numele orașului nostru să fie schimbat dându-i-se numele marelui geniu al omenirii muncitoare, scumpului şi iubitului prieten al poporului muncitor din ţara noastră, învățătorului şi eliberatorului nostru – marelui Stalin.”  Scria  în „Drum Nou”, conform „Amintiri din Comunism”

Sursă foto: Amintiri din Comunism

Schimbarea denumirii orașului Brașov în „Orașul Stalin” s-a stabilit prin decret unic, la 22 august 1950, cu o zi înainte de aniversarea „eliberării de sub jugul fascist”

La fel ca și în alte orașe ale lumii sovietice,Brașovul s-a umplut de simboluri staliniste. Unul dintre ele a fost chiar celebra statuie a lui Stalin, din bronz, în fața Consiliului Județean.  Mulți brașoveni încă își amintesc cum pe Tâmpa a fost scris cu brazi numele dictatorului originar din Georgia.

Important de menționat este că și documentele locuitorilor au fost schimbate. De buletine, la certificate de naștere, acte de proprietate, carnete de partid și certificate de deces, peste tot apărea denumirea de Orașul Stalin. Practic, tot ce amintea de vechea denumire se dorea șters din memoria colectivă.

Pe lângă oraș, și Poiana Brașov a devenit „Poiana Stalin”.

SIBIUL ÎN LOCUL BRAȘOVULUI

Legenda spune că Sibiul ar fi trebuit să poarte numele de Stalin. Totuși, comuniștii ar fi realizat cât de prost ar suna sintagma „Salam de Stalin”, așa că a fost ales Brașovul.

Mai mulți istorici susțin că orașul nostru a fost ales de comuniști pentru schimbarea de nume fiind un oraș-exemplu, „al muncitorilor, pentru muncitori”.

Într-adevăr, încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar precum și în perioada Interbelică, Brașovul a fost unul dintre cele mai mari centre industriale din Ardeal și România. La fel în perioada comunistă.

ȘI REGIUNEA BRAȘOV A FOST REDENUMITĂ

Pe 6 septembrie 1950, Marea Adunare Națională a votat Legea nr. 5 pentru împărțirea teritoriului Republicii Populare Române în regiuni, orașe, raioane și comune. Prin această lege au fost desființate cele 58 de județe în care era împărțită România. Astfel, au fost create 28 de regiuni și 177 raioane.

Regiunea Stalin  a fost compusă din raioanele Ciuc, Odorhei, Racoș, Sfântu Gheorghe, Stalin și Târgu Secuiesc.

DESTALINIZARE ȘI REVENIREA LA DENUMIREA ORAȘULUI

Tovarășul Stalin a murit în 1953. În locul său a venit la conducerea „Imperiului” Sovietic Nikita Hrușciov care a început destalinizarea URSS.

Între timp, și România sub conducerea lu Gheorghiu Dej se îndepărta de anumite politici staliniste. Pe 24 decembrie 1960, ca și „cadou” de Crăciun ( sărbătoare interzisă în perioadă), partidul redenumește orașul și regiunea înapoi în Brașov.

Ulterior, statuia de bronz a lui Stalin a dispărut, iar brazii care alcătuiau numele dictatorului sovietic au fost tăiați.

19 ORAȘE AU AVUT „MÂNDRIA” DE A FI BOTEZATE „STALIN”

În lumea sovietică, regăsim și alte exemple de mari orașe redenumite în slujba cultului imens al personalității al fostului dictator. Cel mai cunoscut dintre acestea este probabil orașul Volgograd. Oraș care a devenit celebru în timpul celui de-al doilea război mondial.  În perioada 1942-1943, aici s-a purtat bătălia de la Stalingrad între Germania și aliații săi, pe de o parte și Uniunea Sovietică, pe de altă parte.

Bătălia de la Stalingrad este considerată cea mai sângeroasă bătălie din istorie, peste 1 milion de morți.

Alte orașe care au purtat numele dictatorului au fost Kuçovë din Albania, Katowice din Polonia, Dunaújváros în Ungaria, Varna în Bulgaria și Ţhinvali în Georgia.

Sursă foto: Amintiri din Comunism