Astăzi se împlinesc 37 de ani de la sacrificiul eroului brașovean Liviu Corneliu Babeș. Acesta și-a dat foc în ziua de 2 martie 1989, pe pârtia Bradul, în semn de protest împotriva regimului comunist. Martirul purta în mâini un semn pe care scria „Stop Mörder! Braşov = Auschwitz“, într-un gest final de a atrage atenția lumii asupra ororilor regimului Ceaușescu.

37 DE ANI DE LA SACRIFICIUL LUI LIVIU CORNELIU BABEȘ

Anii 1980 au fost o perioadă deosebit de grea pentru români. Ceaușescu, din dorința de a plăti datoriile externe ale țării, acumulate în timpul procesului de industrializare, i-a adus pe români în foamete, frig și disperare.

Astfel, la Brașov, în noiembrie 1987, muncitorii din mai multe uzine s-au revoltat împotriva regimului.
Deși revolta din 15 noiembrie a fost înăbușită de către autorități, brașovenii nu au încetat să se gândească la libertate.

După 15 noiembrie, Brașovul devenise probabil cel mai bine păzit oraș. Membrii asociației „15 Noiembrie 1987” au povestit anul trecut elevilor brașoveni că, dacă se aflau mai mult de doi oameni unul lângă celălalt pe stradă, erau legitimați de Miliție.

În ziua de 2 martie 1989, Liviu Corneliu Babeș s-a autoincendiat în timp ce cobora pe schiuri pârtia „Bradul” din Poiana Brașov. Eroul și martirul brașovean a recurs la acest gest pentru a atrage atenția asupra ororilor comunismului și asupra faptului că muncitorii care se revoltaseră cu un an și ceva înainte, în 15 noiembrie 1987, aveau de suferit de pe urma gestului lor.

Ziua și locul au fost alese special pentru a fi cât mai vizibile în fața străinilor. În primele zile din martie, în Poiană veneau foarte mulți turiști străini, iar pârtia Bradul era frecvent utilizată de către aceștia.
În mână, martirul avea o pancartă pe care scria „Stop Mörder! Braşov = Auschwitz“. Prin aceasta, Liviu Babeș dorea să atragă atenția asupra ororilor regimului autoritar.

Sursă foto: Primăria Municipiului Brașov

DESPRE LIVIU CORNELIU BABEȘ

Liviu Corneliu Babeş s-a născut la 10 septembrie 1942, la Braşov, și era absolvent al Şcolii Tehnice de Maiştri de Electrică. În anul 1989, el era electrician la Întreprinderea de Prefabricate din Braşov. Era pasionat de pictură şi sculptură, fiind înscris la Asociaţia Artiştilor Amatori. Pe spatele ultimului său tablou, „Grota cu măşti”, pictat în februarie 1989, este scris „Ende” (Sfârşit).

Liviu Corneliu Babeș. Sursă foto: Playtech.ro

URMĂRILE EVENIMENTULUI

Gestul său din 2 martie 1989 a avut efectul dorit. Deși autoritățile din țară au încercat să șteargă întâmplarea, în luna aprilie Occidentul a aflat despre Liviu Corneliu Babeș prin intermediul ziarului „The Free Romanian“. Povestea sa a fost preluată apoi și de prestigiosul ziar „The Sunday Times“.

De asemenea, Radio Europa Liberă l-a transformat într-un simbol internațional al rezistenței anticomuniste.

Douglas Wallace, un turist britanic a povestit presei occidentale ce a văzut pe acea pârtie.

„Am auzit un geamăt și un om cuprins de flăcări a apărut din pădure. Nu părea că încearcă să-și stingă cercul de flăcări care îl cuprinsese. Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia că-i aud sfârâitul părului și al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, deși trecuse mai mult de un minut de când îl observasem, nu dădea niciun semn că ar încerca să se salveze. Atunci a apărut cineva cu o pătură și împreună am încercat să-l stingem”, a declarat acesta, citat de Adevărul.

Cu toate acestea, familia lui Liviu Babeș, în special Etelka Babeș, a avut de suferit. Într-un interviu pentru arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, ea a povestit cum a rămas dintr-odată izolată:

„Toţi m-au ocolit, toţi… chiar toţi m-au ocolit. Doar colegii mei de serviciu, de birou, ei s-au purtat frumos, dar s-a făcut şi în birou aşa o atmosferă de… mai mult de tăcere. Parcă nimeni nu îndrăznea să vorbească. Şi aşa am stat mult timp. Iar ce a fost şocant, prieteni cu care ascultam noi muzică n-au mai vrut să stea de vorbă cu noi. Mi-au spus: Nu mai venim la tine pentru că ne e frică! Şi nici tu nu mai veni la noi! Şi, dintr-odată, mi s-au cam închis toate uşile. Şi a fost atunci o perioadă foarte grea pentru mine, să rămân aşa părăsită. Chiar părăsită am rămas…“, a retrăit soția lui spaima acelor zile.

În 2024, la împlinirea a 35 de ani de la sacrificiul său, autoritățile au dezvelit, lângă biserica din Poiana Brașov, un monument care reprezintă zborul lui Icar. Statuia, este o replică la scară mai mare a unei lucrări a lui Liviu Babeș. Ea a fost aleasă de municipalitate pentru că este cea mai bună reprezentare a năzuinței de libertate a eroului Liviu Corneliu Babeș.

Statuia „Icar” din Poiana Brașov. Sursă foto „Adevărul”

Astăzi, la fel ca în fiecare an, a avut loc o ceremonie de comemorare a eroului în Poiana Brașov. La ceremonie a participat inclusiv Etelka Babeș, soția eroului, precum și mai mulți reprezentanți ai autorităților publice.