Peste 75% dintre români cred că norocul joacă un rol important în viață, iar aproape jumătate spun că au trecut prin experiențe care le-au confirmat o superstiție.
Datele apar în cel mai recent sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 6–10 octombrie 2025, în cadrul temei „România între magie și ezoterie”. Sondajul a fost realizat telefonic (metoda CATI), iar marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.
Superstiții cotidiene și credința în noroc
Norocul este perceput ca fiind important de către 75,3% dintre respondenți, mai ales de votanții PSD, bărbați și locuitori ai Capitalei. Pe de altă parte, 21,4% resping această idee, în special votanți USR și persoane din orașe mici.
Un număr norocos este revendicat de 30,9% dintre români, mai ales tineri sub 30 de ani, votanți AUR și bucureșteni. Cei fără un astfel de număr sunt în general persoane în vârstă, angajați la stat sau simpatizanți USR.
Aproape 18% dintre respondenți se consideră „cu siguranță” superstițioși, iar alți 12% admit parțial acest lucru. Aproape jumătate (46,5%) resping total ideea că ar fi superstițioși.
Românii cred, în proporții variabile, în superstiții precum:
- pisica neagră (15,8%)
- întoarcerea din drum (22,3%)
- ziua de marți sau vineri 13 (13%)
- trecerea pe sub scară (3,7%)
41,6% spun că au trăit o întâmplare care a confirmat o superstiție, în timp ce 55,5% nu au experimentat așa ceva. 6,4% au apelat, cel puțin o dată, la persoane considerate „vrăjitoare” sau „descântătoare”.
Știință vs. credință
În privința deciziilor importante, 50,8% dintre respondenți spun că se bazează pe rațiune și știință, iar 43,8% pe credință și tradiție. Aleg rațiunea mai ales tinerii, cei cu studii superioare, votanți USR și PNL. Credința e mai des invocată de votanții PSD și AUR, persoane peste 60 de ani și locuitori din rural.
Când vine vorba despre horoscop și astrologie, 34,8% dintre români cred că acestea pot prezice corect trăsături de personalitate sau evenimente. Cei mai sceptici sunt persoanele cu educație superioară și locuitorii din orașele mari.
Credința religioasă rămâne puternic ancorată în mentalul colectiv:
- 33% consideră că este mai importantă decât știința
- 15,6% susțin contrariul
- 50,1% le consideră la fel de importante
Teorii conspiraționiste: între frică și neîncredere
Un procent semnificativ de români aderă la diverse teorii ale conspirației. De exemplu:
- 55,6% spun că tehnologii moderne (precum 5G sau inteligența artificială) sunt folosite pentru manipulare
- 61,4% cred că România este controlată din umbră de puteri externe
- 58,4% consideră că pandemiile și crizele economice sunt provocate de grupuri secrete
- 40,1% cred că vaccinurile sunt mijloace de control al populației
Sursa foto: inscop.ro
Sursa foto: inscop.ro
Adepții acestor idei sunt, în general, persoane cu educație primară, vârstnici, locuitori din mediul rural și votanți AUR sau PSD, conform Informat.ro.
La polul opus, cei care resping astfel de teorii sunt în general tineri, locuitori din marile orașe, persoane cu studii superioare și votanți USR sau PNL.
