Astăzi, 27 ianuarie, este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Este foarte important să ne amintim acest episod tragic din istorie, pentru a nu repeta greșelile trecutului. Din Brașov, 240 de evrei au fost deportați către lagărele de concentrare.

HOLOCAUSTUL LA BRAȘOV

Sfârșitul anilor 1930 și perioada celui de-al Doilea Război Mondial au reprezentat cel mai tragic episod din istoria omenirii. Toți au avut de suferit, de la oamenii simpli la soldați, însă nimeni nu a suferit mai mult în Europa decât minoritățile evreiești și rome.

România a traversat atunci numeroase schimbări. În 1938, regele Carol al II-lea și-a instaurat dictatura personală. Mișcarea legionară devenea tot mai puternică, iar loviturile decisive au venit în 1940. Pierderea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în favoarea Uniunii Sovietice, a nordului Transilvaniei în favoarea Ungariei și a Cadrilaterului, cedat forțat Bulgariei, au radicalizat populația și au înfierbântat națiunea.

Brașovul a devenit peste noapte un oraș aflat aproape de granița României cu Ungaria lui Horthy. Și aici, regulile antisemite se aplicau încă din 1937. Chinul evreilor brașoveni a început însă cu adevărat în 1941, când Sinagoga ortodoxă din oraș a fost devastată de legionari. Suferința lor a continuat și după desființarea Statului Național-Legionar.

Din orașul nostru, 240 de evrei au fost deportați spre lagărul de la Auschwitz, în Polonia ocupată de Germania. În 2014, Digi24 a reușit să îi ia un interviu lui Rachel Năstase, singura supraviețuitoare la acel moment. Mărturiile ei sunt de-a dreptul tragice:

„Eram umiliţi, înfometaţi, bătuţi, murdari, nu mai eram oameni. Când ni se aducea în hârdăul acela mâncarea, care se punea într-o cratiţă veche şi trecea de la unul la altul, ca la porci.
M-au dus la muncă în cariera de piatră. Căram vagonete din acelea cu care se transporta piatra, se construia un drum, iar când lucram în tura de noapte săpam pentru nisip şi scoteam schelete de oameni”, a declarat ea.

Dintre cei 240 de evrei deportați din Brașov, foarte puțini s-au mai întors acasă.

HOLOCAUSTUL ÎN ROMÂNIA

În restul țării, situația a fost cu atât mai tragică. Potrivit Europa Liberă, în cele trei zile ale pogromului de la Iași, din perioada 27–30 iunie 1941, au fost uciși 13.266 de evrei – femei, bărbați, bătrâni și copii. Acestea sunt cifrele raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, publicat în 2004.

Cei care au supraviețuit masacrului de la Chestura din Iași au fost urcați în „trenurile morții”, înghesuiți în vagoane de marfă închise ermetic. Majoritatea au fost duși în Transnistria, un teritoriu mult mai mare decât ceea ce numim astăzi Transnistria, teritoriu care aparține Republicii Moldova. La acea vreme, Transnistria desemna zona cuprinsă între fluviile Bug și Nistru și Marea Neagră, la sud. Din acest teritoriu ocupat de România între 1941 și 1944 a făcut parte inclusiv orașul Odesa.

În Transnistria au fost deportați și aproximativ 25.000 de romi, dintre care jumătate erau copii. Aici au fost construite mai multe lagăre de muncă și exterminare. În aceeași regiune se estimează că au fost uciși între 115.000 și 180.000 de evrei basarabeni și ucraineni, conform datelor Yad Vashem – Memorialul Victimelor Holocaustului.

Romi în perioada Holocaustului. Sursă foto: Europa Liberă

Potrivit Europa Liberă, în lagărele românești oamenii mureau preponderent de foame, boli sau frig, ori erau împușcați sau spânzurați pentru indisciplină.

Și în Capitală, în timpul Rebeliunii Legionare împotriva mareșalului Antonescu, a avut loc un pogrom împotriva evreilor. În urma acestuia, 120 de evrei și-au pierdut viața, fiind împușcați la ordinele lui Horia Sima.

ROMÂNI CARE AU SALVAT EVREI

Totuși, în acele zile negre, mai multe personalități ale vremii, oameni cu suflet mare, s-au implicat în salvarea victimelor de la moarte.

Un caz cunoscut este cel al avocatului Traian Popovici, care se afla în acea perioadă în funcția de primar al orașului Cernăuți. Prin eforturi supraomenești, Traian Popovici a reușit să salveze aproximativ 20.000 de evrei, împiedicând deportarea lor din oraș.

De asemenea, prințul Constantin Karadja, membru de onoare al Academiei Române, consul general al României la Berlin și, între anii 1941–1944, director al departamentului consular din Ministerul de Externe, a acordat pașapoarte și vize românești și a salvat de la deportare și exterminare peste 51.000 de persoane din Germania, Franța, Ungaria și Grecia.

Nu poate fi uitată nici Regina Mamă Elena, mama Regelui Mihai I. Ea a reușit să-l convingă pe mareșalul Antonescu să permită întoarcerea în țară a mii de copii evrei din Transnistria. Influența sa a crescut semnificativ după înfrângerea Germaniei la Stalingrad, scrie Europa Liberă.

Evrei deportați în Transnistria. Sursă foto: Adevărul

MESAJUL PREȘEDINTELUI NICUȘOR DAN

Președintele României a transmis un mesaj important cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Șeful statului a subliniat că România nu își uită istoria și a avertizat asupra ascensiunii tot mai vizibile a extremismului.

„Comemorarea victimelor Holocaustului devine cu atât mai relevantă într-o lume în care memoria colectivă pare să se estompeze, iar mișcările extremiste sunt în ascensiune. Noile generații nu mai au răbdarea de a aprofunda trecutul, în timp ce suferința umană capătă din nou amploare, pe fondul conflictelor, al crizelor globale și al erodării încrederii…

Astăzi, cunoscând amploarea acelor tragedii, avem capacitatea de a discerne și de a sancționa, legal, reactivarea unor simboluri, gesturi, fapte și ideologii răspunzătoare de moartea atâtor oameni nevinovați. Rememorând fiecare dintre acele vieți sacrificate, înțelegem mai profund fragilitatea umană și cât de mare este prețul urii, ca un îndemn permanent de a rămâne vigilenți și de a nu mai accepta ceea ce Hannah Arendt a definit atât de bine drept «banalitatea răului».

Fiecare generație are datoria să rămână lucidă în fața derapajelor tiranice ale puterii, să condamne antisemitismul în toate formele sale, să denunțe indiferența și lașitatea, să refuze complicitatea la rău, să împiedice uitarea. «Să ne amintim», spune rugăciunea evreiască. «Niciodată din nou», afirmă conștiința noastră”, a transmis președintele, citat de ProTV.

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului a fost stabilită prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite nr. 60/7 din 1 noiembrie 2005. Data a fost aleasă deoarece la 27 ianuarie 1945 Armata Roșie a eliberat lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Din 2024, elevii claselor a XI-a deja studiază Istoria evreilor, Holocaustul și ceea ce au însemnat în țara noastră ideologiile de extremă dreapta precum fascismul și nazismul.